Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România a reușit „performanța” să se împrumute de pe piețele externe 1,25 miliarde de dolari pe 30 ani, cu 7,671% pe an. După plata integrală a dobânzii, statul român va returna de trei ori banii

Adrian Câciu - Foto Inquam Photos / Ilona Andrei

Foto Inquam Photos / Ilona Andrei

În prima ieşire din 2023 pe pieţele externe de capital, Ministerul Finanţelor a împrumutat 4 miliarde de dolari, o sumă record, pentru a refinanţa datorii mai vechi şi pentru finanțarea deficitului bugetar, arată datele agregate de ZF

Finanţele au atras 1,24 miliarde de dolari pe cinci ani la o dobândă de 6,715% pe an, 1,5 miliarde de dolari pe 10 ani la 7,22% pe an şi 1,25 miliarde de dolari pe 30 de ani la 7,67% pe an, conform datelor din Bloomberg, citate de aceeași sursă. Astfel pentru finanţarea pe 30 de ani statul va plăti anual dobânzi de aproape 100 milioane de dolari. În 2020, dobânda la dolar era de 4% pe 30 de ani, mai scrie ZF.

Spre comparaţie, săptămâna aceasta Ungaria a atras 4,25 miliarde de dolari într-o ieşire identică pe piețele de capital (împrumuturi pe 5, 10 și respectiv 30 de ani), dar la dobânzi uşor mai scăzute decât cele obținute de România: 6,27%, 6,5% respectiv 7,1%. 

Ministerul Finanțelor din România trebuie să împrumute în acest an 160 miliarde de lei de pe piaţa internă şi externă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Zap Zap check icon
    Deficit creat de pensiile speciale și de SOBOLANII bugetari ce nu produc nimic! Plimbatori de hârtii!
    • Like 0


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult