Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Kip Thorne, laureat al premiului Nobel pentru fizică: Descoperirea pentru care am luat premiul ar fi trebuit să fie și în filmul Interstellar, dar a scos-o regizorul

Kip Thorne

Kip Thorne, laureat al premiului Nobel pentru fizică, crede că undeva acolo, în Universul nemărginit, există forme avansate de viață, care încearcă să intre în legătură cu civilizații de pe alte planete. 

„Cred că e foarte probabil ca civilizații mai avansate să fi trimis sonde deasupra sistemului nostru solar, dar distanțele sunt atât de mari încât cred că este foarte improbabil ca alte civilizații să fi vizitat Pământul, cel puțin în aceste timpuri istorice. Așteptările mele sunt că s-ar putea să avem succes în a primi semnale inteligente de la alte civilizații, înainte ca noi sau ei să putem să trimitem sonde sau să avem vreo interacțiune”, a spus Kip Thorne. 

Consultant științific și producător executiv al filmului „Interstellar: Călătorind prin Univers”, Thorne a susținut la sfârșitul săptămânii trecute, la București, conferința „Science behind Interstellar”, în cadrul McCann/Thiess Conferences.

În anul 2017, astrofizicianul a obținut împreună cu Rainer Weiss și Barry C. Barish, premiul Nobel pentru fizică, „datorită contribuțiilor decisive la detectorul LIGO și la observarea undelor gravitaționale”. 

În februarie 2016, LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory) a reușit să detecteze undele gravitaționale produse în urma coliziunii a două găuri negre, aflate la o distanță de 1,3 miliarde de ani lumină. Momentul, spune Thorne, marchează începutul astronomiei gravitaționale și este de o importanță la fel de mare ca folosirea pentru prima dată a telescopului de către Galileo Galilei. 

Până la LIGO, tot ceea ce știam despre Univers se baza pe cei 400 de ani de observare a undelor electromagnetice. „Undele optice ne-au schimbat înțelegerea depre univers în ultimii 400 de ani. Dar echipa LIGO, împreună cu care am lucrat, a descoperit undele gravitaționale de la ciocnirea a două găuri negre. Acest lucru înseamnă pentru undele gravitaționale ceea ce a însemnat descoperirea telescopului, de către Galileo Galilei, pentru undele electromagnetice.

Acum 50 de ani, când am devenit convins că putem reuși asta, am îndreptat eforturile grupului meu de fizică teoretică înspre acest scop. Am avut succes în final și am pus bazele astronomiei gravitaționale. Vă las pe voi să speculați care vor fi rezultatele asupra studierii Universului, când vom avea la dispoziție atât astronomia electromagnetică, cât și pe cea gravitațională”, a spus Thorne. 

LIGO. un proiect în care sunt implicați nu mai puțin de 1.000 de oameni de știință din 80 de universități și institute de cercetare, detectează în prezent săptămânal unde electromagnetice provenite de la ciocnirea unor găuri negre. Până în anul 2021, detectoarele vor fi perfecționate suficient de mult încât să surprindă zilnic ecourile unor astfel de evenimente. Iar până în 2030 vor detecta o astfel de coliziune pe minut, explică Kip Thorne,

În acest ritm, vom ajunge, în câteva decenii să avem și primele datele observaționale despre Big Bang, estimează el. „Mă aștept ca în următoarele decenii să avem primele date, sub forma undelor gravitaționale, de la Big Bang. Aceste unde au fost amplificate de extinderea foarte rapidă a Universului din primele momente. Până la jumătatea acestui secol vom avea primele date observaționale despre nașterea Universului”, crede el.

Regretul regizorului Christopher Nolan, după ce a refuzat să includă în film referirea la undele gravitaționale

O referire la undele gravitaționale rezultate din urma ciocnirii a două găuri negre ar fi putut fi inclusă și în filmul „Interstellar”, unde eroul interpretat de Matthew McConaughey călătorește printr-o gaură neagră uriașă. Thorne i-a propus acest lucru regizorului Christopher Nolan, însă acesta a respins ideea considerănd că va complica prea mult filmul. La un an după apariția filmului, LIGO reușea să facă descoperirea uriașă care i-a adus astrofizicianului Nobelul.

La puțin timp după aceea, Nolan l-a sunat pe Thorne și s-au întâlnit. „Mi-a vorbit o oră despre nenumăratele feluri în care ar fi putut să includă în film referirea la undele gravitaționale. I-am spus: „Știu”. Iar el a spus: „Ce a fost a fost””, a povestit Kip Thorne la București.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Excluzând acel "...deasupra sistemului nostru solar..." care s-ar fi tradus altfel în limba română, articolul descrie cu acurateţe prezentarea lui Kip Thorne. Îl recomand tuturor cititorilor interesaţi.
    • Like 0
  • Teoria relativitatii a lui A. Einstein e o prostie.

    https://www.facebook.com/Einstein.Mistake
    • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Nu. E o aproximatie. Cum si teoria lui Newton este. Cum orice teorie este, pana la aparitia teoriei urmatoare, care o include si extinde cunoasterea pana la urmatorul orizont de aproximatie.
      • Like 3
    • @ Anca Paduraru
      Nu e nici o aproximatie. E o prostie.
      • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Și totuși fără ea nu ne mergeau sateliții GPS.
      Bun, dacă relativitatea e bullshit, atunci cum arată legea bună a fizicii pt corpuri mari? Hai că-s curios.
      • Like 1
    • @ Rareș Mocanu
      Rares, am o intrebare: dupa parerea ta satelitul este sistem de referinta inertial sau nu?
      • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Alien check icon
      Părerile nu contează. Vino cu un experiment care s-o contrazică și iei următorul Nobel.
      Si calculul integral e o prostie. Însă funcționează de vreo 350 ani.
      • Like 2
    • @ Alien
      Am venit si cu un experiment (mental) si cu o problema de relativitate a timpului care nu se poate rezolva cu teoria lui Einstein.
      Detalii in carte. :D

      PS: calculul integral e o prostie? Asta de unde ai mai scos-o?
      • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Alien check icon
      Vino și cu unul cuantifiabil :)
      Cu calculul integral n-am scos-o eu, au susținut-o vreun secol învățatii vremii (de exemplu iezuitii) și încă și astazi mai e câte un filozof care considera noțiunea de infinitezimal un non sens logic.
      • Like 2
    • @ Ovidiu Bidian
      E clar ca habar n-aveti cu ce se mananca teoria. Mai luati si cititi. Si nu doar din biblie, ca aia chiar e o prostie.
      • Like 2
    • @ Alien
      Este cuantificabil. :D

      Si in plus motivele pentru care problema respectiva nu se poate rezolva cu aberatiile lui Einstein poate sa le inteleaga si unul care nu stie foarte multa matematica. :D (asta e un avantaj enorm pentru mine, ca am gasit o problema foarte simpla si clara care nu se poate rezolva cu aberatiile lui Einstein)
      • Like 0
    • @ Alien
      Este cuantificabil. :D

      Si in plus motivele pentru care problema respectiva nu se poate rezolva cu aberatiile lui Einstein poate sa le inteleaga si unul care nu stie foarte multa matematica. :D (asta e un avantaj enorm pentru mine, ca am gasit o problema foarte simpla si clara care nu se poate rezolva cu aberatiile lui Einstein)
      • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Alien check icon
      Feisbuc e locul pierzaniei, și unii și-au făcut un titlu de glorie în a nu pune piciorul acolo.
      Aka pune alt link cu experimentul...
      • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult