Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Kip Thorne, laureat al premiului Nobel pentru fizică: Descoperirea pentru care am luat premiul ar fi trebuit să fie și în filmul Interstellar, dar a scos-o regizorul

Kip Thorne

Kip Thorne, laureat al premiului Nobel pentru fizică, crede că undeva acolo, în Universul nemărginit, există forme avansate de viață, care încearcă să intre în legătură cu civilizații de pe alte planete. 

„Cred că e foarte probabil ca civilizații mai avansate să fi trimis sonde deasupra sistemului nostru solar, dar distanțele sunt atât de mari încât cred că este foarte improbabil ca alte civilizații să fi vizitat Pământul, cel puțin în aceste timpuri istorice. Așteptările mele sunt că s-ar putea să avem succes în a primi semnale inteligente de la alte civilizații, înainte ca noi sau ei să putem să trimitem sonde sau să avem vreo interacțiune”, a spus Kip Thorne. 

Consultant științific și producător executiv al filmului „Interstellar: Călătorind prin Univers”, Thorne a susținut la sfârșitul săptămânii trecute, la București, conferința „Science behind Interstellar”, în cadrul McCann/Thiess Conferences.

În anul 2017, astrofizicianul a obținut împreună cu Rainer Weiss și Barry C. Barish, premiul Nobel pentru fizică, „datorită contribuțiilor decisive la detectorul LIGO și la observarea undelor gravitaționale”. 

În februarie 2016, LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory) a reușit să detecteze undele gravitaționale produse în urma coliziunii a două găuri negre, aflate la o distanță de 1,3 miliarde de ani lumină. Momentul, spune Thorne, marchează începutul astronomiei gravitaționale și este de o importanță la fel de mare ca folosirea pentru prima dată a telescopului de către Galileo Galilei. 

Până la LIGO, tot ceea ce știam despre Univers se baza pe cei 400 de ani de observare a undelor electromagnetice. „Undele optice ne-au schimbat înțelegerea depre univers în ultimii 400 de ani. Dar echipa LIGO, împreună cu care am lucrat, a descoperit undele gravitaționale de la ciocnirea a două găuri negre. Acest lucru înseamnă pentru undele gravitaționale ceea ce a însemnat descoperirea telescopului, de către Galileo Galilei, pentru undele electromagnetice.

Acum 50 de ani, când am devenit convins că putem reuși asta, am îndreptat eforturile grupului meu de fizică teoretică înspre acest scop. Am avut succes în final și am pus bazele astronomiei gravitaționale. Vă las pe voi să speculați care vor fi rezultatele asupra studierii Universului, când vom avea la dispoziție atât astronomia electromagnetică, cât și pe cea gravitațională”, a spus Thorne. 

LIGO. un proiect în care sunt implicați nu mai puțin de 1.000 de oameni de știință din 80 de universități și institute de cercetare, detectează în prezent săptămânal unde electromagnetice provenite de la ciocnirea unor găuri negre. Până în anul 2021, detectoarele vor fi perfecționate suficient de mult încât să surprindă zilnic ecourile unor astfel de evenimente. Iar până în 2030 vor detecta o astfel de coliziune pe minut, explică Kip Thorne,

În acest ritm, vom ajunge, în câteva decenii să avem și primele datele observaționale despre Big Bang, estimează el. „Mă aștept ca în următoarele decenii să avem primele date, sub forma undelor gravitaționale, de la Big Bang. Aceste unde au fost amplificate de extinderea foarte rapidă a Universului din primele momente. Până la jumătatea acestui secol vom avea primele date observaționale despre nașterea Universului”, crede el.

Regretul regizorului Christopher Nolan, după ce a refuzat să includă în film referirea la undele gravitaționale

O referire la undele gravitaționale rezultate din urma ciocnirii a două găuri negre ar fi putut fi inclusă și în filmul „Interstellar”, unde eroul interpretat de Matthew McConaughey călătorește printr-o gaură neagră uriașă. Thorne i-a propus acest lucru regizorului Christopher Nolan, însă acesta a respins ideea considerănd că va complica prea mult filmul. La un an după apariția filmului, LIGO reușea să facă descoperirea uriașă care i-a adus astrofizicianului Nobelul.

La puțin timp după aceea, Nolan l-a sunat pe Thorne și s-au întâlnit. „Mi-a vorbit o oră despre nenumăratele feluri în care ar fi putut să includă în film referirea la undele gravitaționale. I-am spus: „Știu”. Iar el a spus: „Ce a fost a fost””, a povestit Kip Thorne la București.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Excluzând acel "...deasupra sistemului nostru solar..." care s-ar fi tradus altfel în limba română, articolul descrie cu acurateţe prezentarea lui Kip Thorne. Îl recomand tuturor cititorilor interesaţi.
    • Like 0
  • Teoria relativitatii a lui A. Einstein e o prostie.

    https://www.facebook.com/Einstein.Mistake
    • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Nu. E o aproximatie. Cum si teoria lui Newton este. Cum orice teorie este, pana la aparitia teoriei urmatoare, care o include si extinde cunoasterea pana la urmatorul orizont de aproximatie.
      • Like 3
    • @ Anca Paduraru
      Nu e nici o aproximatie. E o prostie.
      • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Și totuși fără ea nu ne mergeau sateliții GPS.
      Bun, dacă relativitatea e bullshit, atunci cum arată legea bună a fizicii pt corpuri mari? Hai că-s curios.
      • Like 1
    • @ Rareș Mocanu
      Rares, am o intrebare: dupa parerea ta satelitul este sistem de referinta inertial sau nu?
      • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Alien check icon
      Părerile nu contează. Vino cu un experiment care s-o contrazică și iei următorul Nobel.
      Si calculul integral e o prostie. Însă funcționează de vreo 350 ani.
      • Like 2
    • @ Alien
      Am venit si cu un experiment (mental) si cu o problema de relativitate a timpului care nu se poate rezolva cu teoria lui Einstein.
      Detalii in carte. :D

      PS: calculul integral e o prostie? Asta de unde ai mai scos-o?
      • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Alien check icon
      Vino și cu unul cuantifiabil :)
      Cu calculul integral n-am scos-o eu, au susținut-o vreun secol învățatii vremii (de exemplu iezuitii) și încă și astazi mai e câte un filozof care considera noțiunea de infinitezimal un non sens logic.
      • Like 2
    • @ Ovidiu Bidian
      E clar ca habar n-aveti cu ce se mananca teoria. Mai luati si cititi. Si nu doar din biblie, ca aia chiar e o prostie.
      • Like 2
    • @ Alien
      Este cuantificabil. :D

      Si in plus motivele pentru care problema respectiva nu se poate rezolva cu aberatiile lui Einstein poate sa le inteleaga si unul care nu stie foarte multa matematica. :D (asta e un avantaj enorm pentru mine, ca am gasit o problema foarte simpla si clara care nu se poate rezolva cu aberatiile lui Einstein)
      • Like 0
    • @ Alien
      Este cuantificabil. :D

      Si in plus motivele pentru care problema respectiva nu se poate rezolva cu aberatiile lui Einstein poate sa le inteleaga si unul care nu stie foarte multa matematica. :D (asta e un avantaj enorm pentru mine, ca am gasit o problema foarte simpla si clara care nu se poate rezolva cu aberatiile lui Einstein)
      • Like 0
    • @ Ovidiu Bidian
      Alien check icon
      Feisbuc e locul pierzaniei, și unii și-au făcut un titlu de glorie în a nu pune piciorul acolo.
      Aka pune alt link cu experimentul...
      • Like 2


Îți recomandăm

Livadaru Alex

Ziua de 5 ianuarie, pe care mulți se așteptau ca Guvernul Bolojan să o declare zi „punte” (liberă între două minivacanțe, pentru a asigura continuitate, urmând a se recupera treptat pe parcursul anului) a rămas zi lucrătoare, chestiune care i-a pus pe unii angajați la stat în anumite domenii în mare încurcătură. Au fost nevoiți să-și ia o zi de concediu de odihnă pentru a nu-și fractura vacanța sau au fost nevoiți să se reorganizeze, să se suie în mașini și să meargă la muncă.

Citește mai mult

Trump UE SUA / sursa foto: Profimedia

Nimic nu a însufleţit mai puternic oamenii decât promisiunea libertăţii. Dictatorii de pretutindeni şi dintotdeauna i-au pedepsit cel mai crunt pe cei care le vorbeau oamenilor despre această minunată, dar rară, stare a fiinţelor umane. Şi, bineînţeles, au dorit dintotdeauna să zdrobească ţările unde fiecare îşi putea trăi viaţa după cum îşi dorea.

Citește mai mult