Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Kovesi – dată afară la Bruxelles?

Prin vocea președintelui Macron, Franța se raliază Germaniei în susținerea Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European.

Cu doar ceva mai mult de un an în urmă, în România, Laura Codruța Kovesi era îmbrâncită afară din funcția de procuror-șef DNA. Și rămânea singură, pradă haitei de carnasiere PSD-ALDE din Justiție, sâsâind de nerăbdare s-o rupă cu dosare penale fantasmagorice, s-o târască în interogatorii nesfârșite, și, țelul suprem, să-i pună cătușele la scenă deschisă. 

Au fost la un pas.

N-o să vorbesc acum despre CCR, T. Toader, G. Stan, A. Florea, S. Ghiță, Inspecția Judiciară, sau despre gurnaliștii A3, RTV și Realitatea TV, care au ras-o în cap și au spoit-o cu scârnă seară de seară, avându-l în spate, ca dirijor, pe pușcăriabilul L. Dragnea. O să observ doar că, în afară de Dragnea, toți ceilalți sunt liberi să acționeze în continuare cum le e felul. Iar guvernul României se declară încă o dată împotriva candidaturii lui L.C. Kovesi.

Voi relata cum s-a petrecut consfințirea destituirii lui Kovesi de către președintele Iohannis.

După decizia înmărmuritoare a CCR, Laura Kovesi a fost chemată la Cotroceni. Acolo, domnul președinte i-a comunicat că soluția cea mai bună pentru toată lumea, și în primul rând pentru domnia sa, este ca dânsa să-și dea demisia din funcție.

L.C. Kovesi a cerut un răgaz pentru a se gândi la solicitarea prezidențială. Concluzia la care a ajuns era cea corectă: demisionând, își nega munca de o viață în procuratură, dând ocazia gurnaliștilor să zbiere că se simte vinovată și remușcările o chinuiesc, de aia și-a dat demisia.

Pe cale de consecință, la următoarea întrevedere la Cotroceni, i-a spus domnului Iohannis că, oricât ar dori să nu-l pună într-o situație neplăcută (față de electoratul său – n.m.), nu poate să demisioneze.

În secunda următoare, dl președinte i-a întors la propriu spatele, încetând să-i mai ia în seamă existența. L.C. Kovesi a mai reușit să-l întrebe când va semna demiterea, ca să-și poată rezolva niște probleme administrative. Vi se va comunica, a fost răspunsul.

Și i s-a comunicat, vineri, telefonic, de către secretara președintelui, că luni. Iar luni a apărut la tv purtătoarea de pardesiu, ca să nu-l arunce pe capotă, a dlui președinte, care a rostit, cum poate vă mai amintiți, un scurt necrolog pentru Kovesi.

Atunci, președintele Iohannis a aprobat înlăturarea lui L.C. Kovesi din fruntea DNA România.

Acum, președintele Iohannis declară că a rezolvat numirea lui L.C. Kovesi în fruntea Parchetului European.

Întrebare, stimați Republicani: motivele celor două mișcări prezidențiale diferă, sau sunt unul și același? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult