Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Kovesi: „Pe baza cazurilor noastre nu pot confirma că corupția este mai mare în partea de est a Europei decât în ​​partea de vest.” În ce cheie trebuie citită această afirmație

Laura Codruța Kovesi - EPPO

Foto: Profimedia

În data de 6 decembrie 2021, prestigiosul cotidian elvețian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung (NZZ) a publicat sub titlul ”Nici o țară din Europa nu este curată. Niciuna.” un interviu cu șefa parchetului european, Laura Kövesi. Fragmente din acest interviu au fost preluate de mass media din România într-o formă prescurtată. Alte fragmente, din punctul meu de vedere la fel de importante, au fost omise.

Vă propun, în cele ce urmează, să trecem împreună prin fragmentele pe care le consider relevante pentru România. De exemplu, corespondentul NZZ la Bruxelles o întreabă pe doamna Kövesi dacă în actuala conjunctură economică anumite domenii sunt mai predispuse spre corupție decât altele. ”În acest moment, o mulțime de bani sunt rulați în sectorul sănătății. Există un risc foarte mare de fraudă aici. Guvernele renunță la licitații pentru contractele de achiziții. Există mai puține controale, mai puțină transparență.” răspunde doamna Kövesi. În România, nemulțumirea legată de sistemul de sănătate este latentă și izbucnește violent de fiecare dată când are loc vreun accident grav în spitale. Nereguli legate de gestionarea fondurilor destinate sănătății în timpul pandemiei sunt semnalate frecvent în mass-media. Amintesc în trecere anchetele ”Regele pandemiei” făcută de Recorder sau ”Nouă avioane cu măști” făcută de Rise Project. Este bine să știm că în cazul în care neregulile privesc fonduri europene și infracțiuni transfrontaliere, anchetele vor ajunge în responsabilitatea doamnei Kövesi și a procurorilor delegați.

Doamna Kövesi scoate un alt aspect important al activității EPPO în evidență. ”Permiteți-mi să vă explic acest lucru” le răspunde reporterilor NZZ, ” până acum, procurorii din Europa au urmărit doar aspectele naționale ale unei infracțiuni transfrontaliere. Deseori a fost dificil să obțină informații din alte state membre. Acum avem o autoritate independentă căreia i se permite în sfârșit să inițieze anchete penale transfrontaliere și care are acces la toate cazurile.”. Important de reținut, cred, este genul anchetelor pe care le așteptăm din partea EPPO. Cazuri legate strict de România, care nu implică bani europeni, vor fi soluționate în continuare de DNA și procuraturile locale. Acolo unde banii europeni intră în joc și mai ales acolo unde rețelele criminale se întind în mai multe țări, implicarea EPPO va deveni din ce în ce mai vizibilă. Dacă am fost obișnuiți ca doamna Kövesi să prezinte în calitate de procuror șef al DNA succese în lupta cu corupția locală, ne putem aștepta ca în viitor să vedem succese împotriva unor rețele transnaționale, care folosesc în mod ilegal bani europeni.

”În UE, oamenilor le place să arate cu degetul spre Europa de Est când vine vorba de fraudă și probleme legate de statul de drept. Vi se pare corect?” este întrebată doamna Kövesi. Răspunsul negativ al doamnei Kövesi, mediatizat rapid în România, merită din punctul meu de vedere o explicație ceva mai detaliată. Primul aspect este că poziția în care se găsește acum nu îi permite doamnei Kövesi să facă afirmații care să poată fi interpretate ca o antepronunțare față de problemele de corupție dintr-un stat membru. Iar, atunci când se pronunță asupra unor probleme, doamna Kövesi o face în baza datelor care îi stau la dispoziție. ”Pe baza cazurilor noastre nu pot confirma că corupția este mai mare în partea de est a Europei decât în ​​partea de vest.”. Merită, cred, să ne reamintim tipul de cazuri care ajung pe masa procurorilor EPPO. Unul, legat de mafia italiană, este pomenit pe scurt de doamna Kövesi în interviu: ”În urmă cu câteva săptămâni, am coordonat o operațiune cu anchetatori din Germania, Italia și Bulgaria, în cadrul căreia zece persoane cu legături cu organizația sud-italiană ’Ndrangheta au fost arestate. Era vorba despre așa-numitele afaceri carusel. Suspecții au vândut de mai multe ori mașini de lux în diferite țări ale UE, susținând că au plătit taxa pe valoare adăugată.” Este greu, cred, ca asemenea cazuri transnaționale să poată fi folosite ca bază pentru a compara nivelul de corupție dintre diferitele state membre ale UE.

Un ultim fragment mi-a atras atenția în mod deosebit. Referindu-se la România, corespondentul NZZ o întreabă pe doamna Kövesi cum vede afirmația că în România corupția este omniprezentă. Doamna Kövesi răspunde:

”Când eram șefa DNA din România, puneam sub acuzare peste 1.000 de persoane în fiecare an. Printre aceștia s-au numărat foști miniștri, parlamentari și primari. Dar în fiecare an am văzut că numărul de cazuri nu a scăzut. Concluzia mea a fost că corupția nu poate fi oprită. Poți investiga oamenii, îi poți băga în închisoare. Dar într-o țară în care corupția este atât de adânc înrădăcinată, trebuie să sapi mult mai adânc. Este o problemă de mentalitate, care este și o moștenire a dictaturii comuniste.”

M-am întrebat cum se potrivește această analiză cu declarația doamnei Köveși de la plecarea din DNA: „Corupția poate fi învinsă, nu abandonați”. Aparent este o contradicție între corupția ce nu poate fi oprită și mesajul către cetățeni din 2018. Spun aparent, pentru că legătura este de această dată la noi, la cetățeni. Corupția nu poate fi oprită pentru că mentalitatea noastră ne stă în drum. Dar dacă noi, cetățenii, reușim să dezrădăcinăm corupția din mentalul societății, avem toate șansele să o învingem. În acest sens înțeleg acum chemarea ”nu abandonați”.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Una de sfarsit de an cu o oarecare indulgenta catre factorii corectitudinii : un fapt cert in toate dezbateriile din Romania observati personaje care in timpul dialogurilor le bipaie ( ciripeste ) telefonul.... Ca o realitate sa stiti si dv. ca acei indivizi sunt SECURISTI ( toti ) care inoata prin sistem. Mai cunosc "din auzite" destui si prin societatea romaneasca. Alte cazuri hazlii sunt aceeia care-si plimba "potaile" pe orice fel de vreme mai ales in perioade aspre vremelnice. Iar altii cand poarta ochelari de soare la volan ca sa nu le dea chiciura si burnita in factorul tranzistoral. Cateva cazuri prezente prin Romanika... si ar mai fi....jogging-ul la ore foarte matinale....copiii cu dezabilitati plasati in special deasupra targetelor vizate in ascultare....gospodine indragostite de Radio....pustani cu falusuri meteorologice etc. etc. Simteam nevoia de aceste mici clarificari pentru a nuanta INAPOIEREA factorului popular romanesc supusi acestor "bancuri de sperma" multi si pluri mediatizati. Rectific cu sens de atentionare pentru cea mai ramas din corectitudinea din Romania desi este #INUTIL.
    • Like 0
  • contradictia la care se refera autorul nu-si are sensul : "corupția este atât de adânc înrădăcinată, trebuie să sapi mult mai adânc"vs „Corupția poate fi învinsă, nu abandonați”. Prima arata a fi un studiu/raport/analiza/ concluzia analizei in timp ce a doua e un mesaj de incurajare.
    • Like 0
  • Doamne-ajută să mai diminuăm corupția de la noi, că s-o eradicăm nu se poate, nici la noi și nici la alții. Dar nu Kovesi este marea profesionistă în stare să se lupte eficient cu corupția. Nici în România și nici la nivel european. Ea este de fapt o nulitate urcată în vârful ierarhiei procurorilor de către Băsescu, numai și numai datorită docilității sale în a răspunde la comenzi politice. Pe scurt a format-o să fie o armă împotriva oponenților politici sau pentru favorizarea capitalului străin, în dauna investitorilor autohtoni. Acest personaj malefic a fost umflat strict propagandistic, astfel încât naivii să o vadă ca o zeiță a anticorupției. Dar dacă ne uităm ce dosare fragile a instrumentat DNA pe vremea ei și câte achitări și-a luat în intanță, e greu de apreciat ca pozitivă activitatea ei. Degeaba a fost băgat Dragnea la bulău pentru un fleac de angajare fictivă a 2 speriate la o instituție de stat. Asta nu e mare corupție. În timpul în care DNA făcea dosare din astea ridicole, țara a fost devalizată pur și simplu de Băsescu și ai lui. Dar majoritatea din acel spectru politic au scăpat curați și uscați, iureșul DNA fiind doar împotriva PSD și când era cazul și când n-ar fi fost cazul.
    Anticorupția adevărată acționează astfel: întâi observă / descoperă niște FAPTE penale asociate corupției, apoi, abia apoi, caută vinovații, îi anchetează, caută probe solide, imbatabile, face un dosar ”beton”, pe care-l trimite în instanță cu șanse maxime de a obține condamnări pe măsură.
    DNA-ul lui Kovesi a acționat pervers: în prima fază își zicea în barbă: vrem să-l lucrăm pe X sau pe Y, fiindcă trebuie ”PARADIT”, că îl încurcă rău pe Șefu. Ce-i găsim? Cum? n-am găsit nimic? Mai căutăm. Tot n-am găsit nimic? Păi să-i ”aranjăm” niște probe false sau măcar să obținem o mărturie împotriva lui de la cineva care are și el un dosar și pe care-l șantajăm sau îi promitem o ușurare a pedepsei. Apoi, cu aceste probe șubrede se merge în instanță și se fac presiuni asupra judecătorilor, pentru condamnare, în pofida lipsei de probe. Dacă judecătorul nu marșează la ce vrem noi, îl putem amenința că îl vom acuza de FAVORIZAREA INFRACTORULUI. Până să reușească judecătorul să-și ”dovedească nevinovăția”, trec anii și omul e deja distrus. Deci presiunea acestui șantaj e uriașă. Cu toate astea, DNA-ul și-a luat foarte multe achitări, inclusiv cu soluții de genul: ”fapta nu există” sau, râsul lumii ”fapta nu e prevăzută de legea penală”. E de la sine înțeles că dacă n-ar fi fost o mare presiune pe judecători (explicată mai sus) atunci DNA-ul și-ar fi luat încă muuult mai multe achitări, ca dovadă a lipsei de profesionalism și a relei-credințe a procurorilor DNA, din acea vreme. Nu zic că toți procurorii DNA erau așa, dar structurile parchetului sunt structuri ierarhice și deci ”peștele de la cap se împute”. Dacă șeful acționează ilegal sau ilicit, tu ca procuror cinstit ai mici șanse să lucrezi cinstit. Ai 2 soluții: te înregimentezi sau zbori. Și poate nu zbori doar afară de la serviciu, ci într-un loc mai răcoros... Motive se găsesc întotdeauna. Din nou, până să-ți ”dovedești nevinovăția”, poți chiar să nu reușești asta și să te alegi, în câțiva ani, cu ceva reumatism.... Iar după aceea... îți alegi altă meserie...
    Asta se întâmpla pe vremea ”zeiței anticorupției” Kovesi, în timp ce lumea, hipnotizată de propagandă, o idolatriza. La fel va proceda și la Parchetul european, că doar nu degeaba s-au străduit toți marii Europei s-o pună acolo. În orice caz nu de profesionistă ce e : ) Din gură spune ea că toate statele sunt corupte (ceea ce e adevărat) dar practic să vedem câte dosare va face pentru estici (inclusiv România) și câte pentru vesticii puternici (Germania, Franța, Olanda etc). Păi nu ar fi mai bine ca banii europeni să se ducă mult mai mulți către vestici? Doar nu trebuie să se îmbuibe esticii prea mult din bani europeni. Știm cu toții cât sunt esticii de corupți : ) : ) : )
    • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      check icon
      Antena 3 e aici ^^.
      • Like 1
    • @
      Așa, și?
      Ce zici e o vorbă goală, din care, pentru mine, nu rezultă nimic, nici de bine, nici de rău. Ai sau nu ai vreo idee de comunicat cu ceva argumente sau nu? Că altfel.... te bagi în seamă inutil.
      • Like 0
    • @
      Paul check icon
      A3 plus dovada ca gargara lor tine doar la prosti, prostiti și mafioți.
      • Like 1
    • @ Paul
      Plus care dovadă? Ești praf rău.... Vorbești numai cu fraze șablon de la propaganda ta și ai impresia că ești deștept. Repet: care-i dovada? Că bla-bla poate orice prost să emită :-)
      Vino cu argumente să mă combați dacă ai tu impresia că ești deștept foc.... Păi vezi? Habar n-ai, doar din gură știi să dai.
      • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult