Foto: Profimedia
În data de 6 decembrie 2021, prestigiosul cotidian elvețian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung (NZZ) a publicat sub titlul ”Nici o țară din Europa nu este curată. Niciuna.” un interviu cu șefa parchetului european, Laura Kövesi. Fragmente din acest interviu au fost preluate de mass media din România într-o formă prescurtată. Alte fragmente, din punctul meu de vedere la fel de importante, au fost omise.
Vă propun, în cele ce urmează, să trecem împreună prin fragmentele pe care le consider relevante pentru România. De exemplu, corespondentul NZZ la Bruxelles o întreabă pe doamna Kövesi dacă în actuala conjunctură economică anumite domenii sunt mai predispuse spre corupție decât altele. ”În acest moment, o mulțime de bani sunt rulați în sectorul sănătății. Există un risc foarte mare de fraudă aici. Guvernele renunță la licitații pentru contractele de achiziții. Există mai puține controale, mai puțină transparență.” răspunde doamna Kövesi. În România, nemulțumirea legată de sistemul de sănătate este latentă și izbucnește violent de fiecare dată când are loc vreun accident grav în spitale. Nereguli legate de gestionarea fondurilor destinate sănătății în timpul pandemiei sunt semnalate frecvent în mass-media. Amintesc în trecere anchetele ”Regele pandemiei” făcută de Recorder sau ”Nouă avioane cu măști” făcută de Rise Project. Este bine să știm că în cazul în care neregulile privesc fonduri europene și infracțiuni transfrontaliere, anchetele vor ajunge în responsabilitatea doamnei Kövesi și a procurorilor delegați.
Doamna Kövesi scoate un alt aspect important al activității EPPO în evidență. ”Permiteți-mi să vă explic acest lucru” le răspunde reporterilor NZZ, ” până acum, procurorii din Europa au urmărit doar aspectele naționale ale unei infracțiuni transfrontaliere. Deseori a fost dificil să obțină informații din alte state membre. Acum avem o autoritate independentă căreia i se permite în sfârșit să inițieze anchete penale transfrontaliere și care are acces la toate cazurile.”. Important de reținut, cred, este genul anchetelor pe care le așteptăm din partea EPPO. Cazuri legate strict de România, care nu implică bani europeni, vor fi soluționate în continuare de DNA și procuraturile locale. Acolo unde banii europeni intră în joc și mai ales acolo unde rețelele criminale se întind în mai multe țări, implicarea EPPO va deveni din ce în ce mai vizibilă. Dacă am fost obișnuiți ca doamna Kövesi să prezinte în calitate de procuror șef al DNA succese în lupta cu corupția locală, ne putem aștepta ca în viitor să vedem succese împotriva unor rețele transnaționale, care folosesc în mod ilegal bani europeni.
”În UE, oamenilor le place să arate cu degetul spre Europa de Est când vine vorba de fraudă și probleme legate de statul de drept. Vi se pare corect?” este întrebată doamna Kövesi. Răspunsul negativ al doamnei Kövesi, mediatizat rapid în România, merită din punctul meu de vedere o explicație ceva mai detaliată. Primul aspect este că poziția în care se găsește acum nu îi permite doamnei Kövesi să facă afirmații care să poată fi interpretate ca o antepronunțare față de problemele de corupție dintr-un stat membru. Iar, atunci când se pronunță asupra unor probleme, doamna Kövesi o face în baza datelor care îi stau la dispoziție. ”Pe baza cazurilor noastre nu pot confirma că corupția este mai mare în partea de est a Europei decât în partea de vest.”. Merită, cred, să ne reamintim tipul de cazuri care ajung pe masa procurorilor EPPO. Unul, legat de mafia italiană, este pomenit pe scurt de doamna Kövesi în interviu: ”În urmă cu câteva săptămâni, am coordonat o operațiune cu anchetatori din Germania, Italia și Bulgaria, în cadrul căreia zece persoane cu legături cu organizația sud-italiană ’Ndrangheta au fost arestate. Era vorba despre așa-numitele afaceri carusel. Suspecții au vândut de mai multe ori mașini de lux în diferite țări ale UE, susținând că au plătit taxa pe valoare adăugată.” Este greu, cred, ca asemenea cazuri transnaționale să poată fi folosite ca bază pentru a compara nivelul de corupție dintre diferitele state membre ale UE.
Un ultim fragment mi-a atras atenția în mod deosebit. Referindu-se la România, corespondentul NZZ o întreabă pe doamna Kövesi cum vede afirmația că în România corupția este omniprezentă. Doamna Kövesi răspunde:
”Când eram șefa DNA din România, puneam sub acuzare peste 1.000 de persoane în fiecare an. Printre aceștia s-au numărat foști miniștri, parlamentari și primari. Dar în fiecare an am văzut că numărul de cazuri nu a scăzut. Concluzia mea a fost că corupția nu poate fi oprită. Poți investiga oamenii, îi poți băga în închisoare. Dar într-o țară în care corupția este atât de adânc înrădăcinată, trebuie să sapi mult mai adânc. Este o problemă de mentalitate, care este și o moștenire a dictaturii comuniste.”
M-am întrebat cum se potrivește această analiză cu declarația doamnei Köveși de la plecarea din DNA: „Corupția poate fi învinsă, nu abandonați”. Aparent este o contradicție între corupția ce nu poate fi oprită și mesajul către cetățeni din 2018. Spun aparent, pentru că legătura este de această dată la noi, la cetățeni. Corupția nu poate fi oprită pentru că mentalitatea noastră ne stă în drum. Dar dacă noi, cetățenii, reușim să dezrădăcinăm corupția din mentalul societății, avem toate șansele să o învingem. În acest sens înțeleg acum chemarea ”nu abandonați”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Anticorupția adevărată acționează astfel: întâi observă / descoperă niște FAPTE penale asociate corupției, apoi, abia apoi, caută vinovații, îi anchetează, caută probe solide, imbatabile, face un dosar ”beton”, pe care-l trimite în instanță cu șanse maxime de a obține condamnări pe măsură.
DNA-ul lui Kovesi a acționat pervers: în prima fază își zicea în barbă: vrem să-l lucrăm pe X sau pe Y, fiindcă trebuie ”PARADIT”, că îl încurcă rău pe Șefu. Ce-i găsim? Cum? n-am găsit nimic? Mai căutăm. Tot n-am găsit nimic? Păi să-i ”aranjăm” niște probe false sau măcar să obținem o mărturie împotriva lui de la cineva care are și el un dosar și pe care-l șantajăm sau îi promitem o ușurare a pedepsei. Apoi, cu aceste probe șubrede se merge în instanță și se fac presiuni asupra judecătorilor, pentru condamnare, în pofida lipsei de probe. Dacă judecătorul nu marșează la ce vrem noi, îl putem amenința că îl vom acuza de FAVORIZAREA INFRACTORULUI. Până să reușească judecătorul să-și ”dovedească nevinovăția”, trec anii și omul e deja distrus. Deci presiunea acestui șantaj e uriașă. Cu toate astea, DNA-ul și-a luat foarte multe achitări, inclusiv cu soluții de genul: ”fapta nu există” sau, râsul lumii ”fapta nu e prevăzută de legea penală”. E de la sine înțeles că dacă n-ar fi fost o mare presiune pe judecători (explicată mai sus) atunci DNA-ul și-ar fi luat încă muuult mai multe achitări, ca dovadă a lipsei de profesionalism și a relei-credințe a procurorilor DNA, din acea vreme. Nu zic că toți procurorii DNA erau așa, dar structurile parchetului sunt structuri ierarhice și deci ”peștele de la cap se împute”. Dacă șeful acționează ilegal sau ilicit, tu ca procuror cinstit ai mici șanse să lucrezi cinstit. Ai 2 soluții: te înregimentezi sau zbori. Și poate nu zbori doar afară de la serviciu, ci într-un loc mai răcoros... Motive se găsesc întotdeauna. Din nou, până să-ți ”dovedești nevinovăția”, poți chiar să nu reușești asta și să te alegi, în câțiva ani, cu ceva reumatism.... Iar după aceea... îți alegi altă meserie...
Asta se întâmpla pe vremea ”zeiței anticorupției” Kovesi, în timp ce lumea, hipnotizată de propagandă, o idolatriza. La fel va proceda și la Parchetul european, că doar nu degeaba s-au străduit toți marii Europei s-o pună acolo. În orice caz nu de profesionistă ce e : ) Din gură spune ea că toate statele sunt corupte (ceea ce e adevărat) dar practic să vedem câte dosare va face pentru estici (inclusiv România) și câte pentru vesticii puternici (Germania, Franța, Olanda etc). Păi nu ar fi mai bine ca banii europeni să se ducă mult mai mulți către vestici? Doar nu trebuie să se îmbuibe esticii prea mult din bani europeni. Știm cu toții cât sunt esticii de corupți : ) : ) : )
Ce zici e o vorbă goală, din care, pentru mine, nu rezultă nimic, nici de bine, nici de rău. Ai sau nu ai vreo idee de comunicat cu ceva argumente sau nu? Că altfel.... te bagi în seamă inutil.
Vino cu argumente să mă combați dacă ai tu impresia că ești deștept foc.... Păi vezi? Habar n-ai, doar din gură știi să dai.