Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

La 100 de ani după pandemia de gripă spaniolă, am putea să facem lucrurile altfel

Gripa spaniolă.

Foto: Bettmann via Getty Images

Pandemia de gripă spaniolă din urmă cu un secol a avut mai multe valuri, fiecare fiind determinat, se pare, de o altă variantă a virusului - o arată date de analiză genomică a virusului publicate recent.

 Foto: Universal History Archive/Universal Images Group via Getty Images

Sigur că autoritățile de atunci nu aveau această informație (tehnicile de secvențiere au ajuns la maturitate abia în ultima decadă), de aceea au putut interveni doar intuitiv, încercare-eroare, prin așa-numitele măsuri non-farmacologice (purtarea măștii, lockdown, distanțare socială, igiena mâinilor).

Fete mergând la școală cu mască de protecție în Japonia, în 1920. Foto: Bettmann / Getty Images

100 de ani mai târziu, în plină a patra revoluție industrială, când tehnologiile avansate și analiza de date ne permit să înlocuim abordarea încercare-eroare cu sănătatea publică de înaltă precizie, cred că ne putem propune să abordăm pandemia Covid-19 (cu atât mai mult după un an si jumătate) într-un mod care să reflecte progresele exponențiale și inovațiile de neimaginat, de altfel, în timpul gripei spaniole.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult

sursa foto: arhiva personala Andreia Mitrea

Îmi aduc aminte primul 4 iulie pe care l-am sărbătorit pe pajiștea din Washington, DC. În jurul meu erau oameni de toate culorile, națiile și religiile. Mi s-a părut Raiul pe pământ, un loc cu armonie pentru oameni aparent diferiți, dar uniți printr-o umanitate comună. Am devenit un alt om după ce am stat un an în America.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).

Citește mai mult