La fileu cu CTP. Simona le-a arătat românilor cum se pot face milioane de euro prin muncă cinstită, nu prin hoție

Ma bucur pentru ca ati revenit. Imi lipseau ideile voastre in dialog, despre tenis. Ma numar printre cei care au considerat util si corect, ca semnal, articolul cu atitudinea de "strandist" de dupa Roma. E o atitudine corecta si onesta fata de Simona. Ca unul dintre cei carora le-au dat lacrimile sambata, apreciez ca aveti taria- in aceste clipe de euforie generala- sa mentionati si nevoia de imbunatatiri tehnice (scurta, drive vole-ul,slice-ul ) ce pot sa faca mai abordabile urmatoarele titluri de Grand Slam, pentru Simona. P.S. Eleganta antinomie de model dintre mitingul de "celebrare a hotilor" si calea onesta, fara scurtaturi, de a te impune in viata.

Domnule CTP, sunt unul dintre cei care v-au urmărit activitatea de jurnalist hai să spun - îndeaproape -, mai cu seamă de când aţi început să scrieţi despre Simona. Nu discut aici talentul dumneavoastră ca jurnalist, nici cunoştinţele dumneavoastră despre tenis, acestea fiind ambele evidente. Din păcate însă, de-a lungul acestor ani, au fost câteva momente în care cu un elan un pic prea mare, aţi întors foaia şi aţi exagerat discursul după unele înfrângeri, iar ceea ce aţi scris după înfrângerea de la Roma este ultimul moment în care eu personal consider că aţi jignit-o pe Simona. Am văzut până la capăt emisiunea pe care aţi făcut-o alături de Cristi Mândru, felicitări pentru analiză. Însă faptul că aţi simţit nevoia să vă justificaţi pentru acel articol sper că denotă că aţi înţeles că aţi greşit. Ca să vă citez tot pe dumneavoastră, spuneaţi la comentariul de dinaintea finalei legat de ceva ce declarase Sloane, că "cine se scuză se acuză". Aţi fost prea cătrănit după înfrângerea în faţa Svitolinei şi tot ce aşi putut să faceţi a fost să o acuzaţi voalat de non-combat, lipsă de interes ... în loc să vă gândiţi că tabloul unui meci este compus din mult mai multe aspecte care împreună dau suma şi POATE că Simona atât a putut în ziua aia. Juca cu numărul 3 mondial şi nu cu mine sau cu dumneavoastră... Cât de urât sună acum recitindu-l, penultimul paragraf din acel articol: "Sau, cum adânc ne liniștea un comentator, n-o mai interesează mărunțișuri, căci se pregătește să câștige Roland Garros..." Toţí greşim, important este să recunoaştem, ceea ce vă doresc şi dumneavoastră.

Si ce daca le-a aratat ca se pot face milioane de euro cu munca cinstita. Si Hagi a aratat acum 20 de ani cam acelasi lucru si uitati ce tratament a primit din partea "presei", in special: https://www.youtube.com/watch?v=jQfiLQ0wBUY

Ce aveti cu Ostapenko?Jocul ei s-a transformat,a crescut si este in top WTA..

Cred ca faceți o confuzie intre schimbare, care se definește prin înlocuire produsă la ceva sau cineva spre ceva nou, și schimbarea prin învățare, care este un proces mult mai lent și necesită un efort susținut. Nu cred că Simona s-a schimbat, mai degrabă a evoluat, în timp, cu voință și ajutor. Ați avut dreptate, oamenii, în general, nu se schimbă. Sau se pot schimba, în mod excepțional, în urma unor situații extreme care le prăbușește întregul sistem de valori și principii pe care s-a clădit existența lor, experiențe traumatizante, de exemplu experiența războiului, a lagărelor, ororile gulagului comunist,etc. A doua modalitate de a realiza schimbarea unui om trebuie să îndeplinească 3 condiții: cel vizat să-și dorească schimbarea (adică să fie suficient de inteligent să-și recunoască slăbiciunea), să existe cineva care să-i ofere sprijin pentru schimbare, profesionist sau nu, și să i se ofere timpul necesar schimbării (vorbim de ani de zile). Cred că în cazul Simonei suntem în această situație: a fost suficient de inteligentă să-și recunoască slăbiciunea, a avut un ajutor profesionist și a durat câțiva ani. Contrar opinie generale conform cărora cei puternici nu se schimbă, eu cred că doar cei cu adevărat puternici pot să schimbe ceva, în ei sau la cei din jur. De exemplu, nu poți să-i ceri ”marelui conducător de/din Teleorman” să schimbe ceva în el sau la alții pentru simplu fapt că este un om mic, cu o inteligență medie sau sub medie și nu mai are timp, pentru că pe 21 este sfârșitul. Singura lui speranță la schimbare este pușcăria, este o experiență traumatizantă, are ajutor profesionist (din câte știu acolo există psihologi) și va avea ceva timp la dispoziție. Sper doar să aibă suficientă inteligență să-și recunoască slăbiciunea: vanitatea. Dacă nu, poate îl duce Călin sau Viorica la un preot, la o exorcizare în grup.