Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

La înălțime, într-o mansardă din zona nobilă a Bucureștiului

Întotdeauna ne-au plăcut mansardele, fie că adăpostesc birouri, dormitoare pastelate sau apartamentul unor tineri energici și optimiști. Locuri ferite, un pic misterioase, în care te simți protejat, învăluit de lumina soarelui sau de lumina lunii, care pătrunde prin ferestrele de deasupra capului. Locuri neîngrădite de compartimentări, în care locuitul devine mai mult decât o plăcere, un privilegiu. Cel puțin, acestea sunt senzațiile pe care le avem vizitând mansarda amenajată de arhitecții Călin Radu, Dan Enache și Alexandru Apostol de la biroul LAMA Arhitectura.

Planul mansardei

Am dat peste un spațiu generos, deschis și foarte luminos, o locuință autosuficientă și legată de restul casei printr-o scară robustă din oțel. Mansarda de 96 mp face parte dintr-o casă cu etaj din centrul Bucureștiului, care nu oferea spațiu suficient pentru nevoile proprietarilor. Echipa a purces, așadar, și la amenajarea ultimului nivel al locuinței, iar scara, inițial o problemă, a devenit personajul principal al proiectului de renovare.

„Problema principală o constituia accesul în mansardă, care se făcea inițial pe o scară secundară foarte înclinată. Din acest motiv am decis să folosim scara care lega parterul de etajul 1 și să o continuăm în jos cu una care să facă trecerea de la parter la subsol și în sus cu o altă scară, care să lege etajul 1 de mansardă. Astfel, vechea scară a devenit nodul principal al casei, coloana vertrebrală a acesteia”, ne-a explicat arhitectul Călin Radu.

d

Arhitecții au păstrat forma spiralată a scării vechi din beton finisat cu mozaic lustruit, dar au modelat spectaculos noua scară din tablă de oțel de 5 mm grosime. Și pentru că știm că sunteți întotdeauna interesați de detaliile practice, am aflat că echipa LAMA Arhitectura a colaborat cu Krautz Production pentru construcția scării care duce spre mansarda casei și, de altfel, pentru realizarea celorlalte confecții metalice.

Plăcile de oțel care împrejmuiesc scara ne-au dus cu gândul la o capsulă care te pregătește pentru trecerea la atmosfera relaxată a mansardei.


Vorbeam mai devreme despre lumină – una dintre transformările plănuite de arhitecți: spațiul a fost curățat de toate compartimentările inițiale, căpătând deschidere și amplitudine, iar echipa a decupat în acoperiș șapte ferestre care să facă loc luminii naturale. Li s-au adăugat corpurile de iluminat suspendate de fire textile și reflectoarele răspândite prin structura șarpantei de lemn – acoperișul ajunge la o înălțime de până la 5 m. Cromatica este minimală – numai scaunele din dining și canapeaua care se vede în planul îndepărtat îndrăznesc o pată de culoare.

Mansarda este, așadar, compartimentată în living, dining, baie și bucătărie și poate funcționa independent de restul casei. Atuul luminii este dublat de finisaje din materiale naturale, deschise la culoare: placajul de mesteacăn a fost folosit atât la închiderea termoizolației șarpantei, cât și la mobilierul realizat la comandă și la compartimentări. Pardoseala nu iese nici ea din “scenariul” finisajelor deschise la culoare – a fost acoperită cu o dușumea din lemn de brad.

„Acest material foarte deschis și cald contrastează și se află în dialog cu oțelul crud al scării mansardei”, ne-au mai spus arhitecții.

Masa diningului și barul ce separă bucătăria de dining au tot o structură de oțel, iar blaturile sunt din lemn de mesteacăn.

Vizita noastră în mansarda solară a luat sfârșit, dar abia așteptăm să descoperim următorul spațiu cu pereți înclinați. 

Fotografii: Radu Malașincu

Articol preluat de pe Designist.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și... care e zona ignobilă din București???
    • Like 0
  • Daa, frumoasa trimiterea catre o mansarda intr-o zi de duminica dar exemplul nu este din cele mai spectaculoase prin imaginile prezentate iar descrierea prin "figuri de stil" inserate depaseste prea mult "vizualul". Sau poate ma asteptam eu la mai mult intr-o zi de duminica...sau poate lipseste un buchetel de flori de pe masa aceea domnule, la atatea persoane invitate e dovada de parcimonir lipsa " buchetelului".
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult