„Prietenii mă priveau ca și când lucram la NASA. Unii dintre ei lucrau în bănci, alții vindeau copiatoare, iar ceea ce făceam eu părea cu totul deosebit. Lucram la construirea primei rețele digitale din România”, spune Vlad Crețu (foto), Technology Executive (Europe Engineering – Head of Regional Execution) la Vodafone, despre primele luni ale anului 1997.
A visat să lucreze în industria comunicațiilor „fără fir” încă din liceu, după ce, înainte de 1989, a vizitat singura stație de comunicații prin satelit din țară, amplasată la Cheia. „Parcă era din altă lume. Voiam să fac parte din acea lume”, își amintește.
Inginer de radiocomunicații, Vlad Crețu a ajuns în departamentul tehnic al Connex în luna ianuarie. Erau doar câțiva oameni, din care unii expați, și o sumedenie de planuri pe hârtie. S-a gândit că va dura luni bune, poate chiar ani, până când să le pună în practică. „Am rămas șocat când am aflat că la jumătatea lui aprilie lansăm. Însă am avut îndrumători buni și o foarte bună școală hands on. Munceam zi lumină, făceam lucruri practice, iar seara citeam ca să țin pasul din punct de vedere teoretic și adormeam cu cartea în mână”, spune Vlad Crețu. A trebuit să găsească amplasamentele pentru antene, să comande, să ia în primire, să instaleze, să configureze și să dea în funcțiune echipamentele, să le optimizeze și să instaleze nodurile centrale. Pentru că au intuit că o bună bucată de vreme convorbirile vor fi către Romtelecom, primele echipamente, niște containere pe roți, au fost amplasate lângă centrala Romtelecom din Drumul Taberei.
„Am scăpat o cărămidă de la etajul 6 și a supraviețuit”
La acea vreme, funcționa în România o rețea de telefonie mobilă, bazată pe o tehnologie mai veche, cu telefoane mai mari decât o cărămidă, care costau în jur de o mie de dolari. „Erau și ele bune la ceva. Am scăpat o cărămidă din aia de pe bloc, de la etajul 6, și a supraviețuit. Până în 1996, piața telecomunicațiilor mobile în România însemna acest sistem vechi, un așa-numit sistem analog, cu niște prețuri de monopol”, își amintește el.
La început, serviciul Connex a funcționat în București și alte opt orașe, iar cheia pentru dezvoltarea rețelei a constat în amplasarea strategică a antenelor. Mulți însă erau extrem de reticenți la propunerea inginerilor de a instala antene pe terasele lor. „Lumea era sceptică: Nu vă lăsăm, ce vreți să faceți? Și atunci îi întrebam: Ce număr de telefon aveți acasă? Și găseam o zonă cu semnal, ori foloseam telefoanele noastre, ori acele cărămizi pe care le-am cărat o vreme după noi, și îi sunam pe fix. Iar lucrul ăsta deschidea cam toate ușile”, își amintește. Deschiderea românilor față de telefonia mobilă s-a văzut imediat după lansare în vânzări, care au depășit orice așteptări, în ciuda faptului că un terminal costa câteva sute de dolari, sumă la care puteau ajunge și facturile lunare. După un an de activitate, Connex trecuse deja de 100.000 de clienți, de patru ori mai mult față de cât își propusese inițial.
Provocarea „apelului de trei secunde”: „Erau mii și zeci de mii de astfel de apeluri zilnic”
„În primii ani, targetul era tot timpul depășit de trei-patru-cinci ori. Asta pentru noi a fost tot timpul o provocare, iar succesul ne lua mereu pe sus pentru că oamenii tehnici trebuia să găsească soluții. Să extindă acoperirea și să mărească ceea ce noi numim capacitatea rețelei”, explică Vlad Crețu.
O altă provocare pentru echipa tehnică a reprezentat-o, la începutul telefoniei mobile din România, „apelul de trei secunde”. Pentru că primele trei secunde ale unei convorbiri nu erau taxate, mulți utilizatori purtau conversații întregi formate dintr-o succesiune de astfel de apeluri scurte. „Ideea de a taxa apelul peste trei secunde era un standard în majoritatea piețelor, mergeai pe principiul că pot să fie unele apeluri accidentale. Din punct de vedere tehnic, această practică ne-a pus foarte mari probleme pentru că erau mii și zeci de mii de astfel de apeluri zilnic. Și a trebuit să găsim soluții foarte inovatoare și eficiente, pentru că noi practic cu apelurile acestea de trei secunde nu făceam bani, dar trebuia să ținem rețeaua în picioare”, își amintește el.
Ca intensitate a provocării tehnice momentul a fost similar cu un altul: introducerea ofertei de un cent pe minut în weekend, în condițiile în care costurile pentru efectuarea acelui apel, spune Vlad Crețu, erau mai mari de un cent pe minut. A trebuit să reevalueze tot ceea ce învățase cu privire la dimensionarea unei rețele. „În facultate ți se spunea: ai atâția clienți care fac convorbiri de atâtea minute și trebuie să instalezi capacitatea asta. Și noi am pus întrebarea: Trebuie într-adevăr să instalez capacitatea aia sau pot să servesc clienții și cu o capacitate mai mică? Și am descoperit că felul în care sistemul GSM funcționa nu era fix la fel cu teoria, am descoperit care era diferența și ne-am făcut propria formulă de dimensionare cu care am reușit să investim mai puțin în așa fel încât clienții să nu fie afectați. Practic eram cea mai eficientă rețea din Vodafone. Ce faceți voi în România?, ne întrebau colegii din grup. Și un an de zile a trebuit să facem drumuri și să le explicăm colegilor străini: noi folosim formula aia tehnică pe care o folosiți cu toții, dar modificată”, povestește Vlad Crețu.
România, printre primele trei țări din Europa care a avut internet în zona rurală
În anul 2005, după lansarea rețelei 3G, lumea a început să descopere datele mobile, iar la aproximativ 3 ani de la acest moment, Vodafone și-a propus ca rețeaua 3G să acopere toată România. Ideea a fost privită cu neîncredere de celelalte filiale ale companiei multinaționale: „Internet în mediul rural? Nu există potențial în rural, cum să existe potențial în România în rural, dacă nu există potențial în Germania, Marea Britanie, Olanda?”, își amintește Vlad Crețu. Însă astăzi traficul din unele zone rurale rivalizează cu traficul din zonele urbane sau din cele limitrofe marilor orașe. „Ne-am gândit: Dar de ce să nu acoperim toată România? Această idee a coincis și cu un salt tehnologic, a apărut o tehnologie care, în urmă cu câțiva ani părea SF. Această revoluție tehnologică spunea că echipamentul radio este o cutie, care știe și 2G, și 3G și poată fi configurată de la distanță. Practic, în Vodafone nimeni nu mai făcuse lucrurile astea, din câte îmi aduc eu aminte, nici în Europa nu făcuse nimeni lucrurile astea, dar putea să fie ideea care să transforme nebunia asta în realitate”, afirmă Vlad Crețu, care adaugă că România a fost printre primele trei țări din Europa care a avut internet în zona rurală.
„Ca inginer, îți pasă ce rămâne în urma ta”
În cazul în care apar probleme în funcționarea rețelei, sesizările clienților sunt filtrate și direcționate către inginerul care se ocupă de o anumită zonă. „În ultimii trei ani, Vodafone a fost certificată cea mai performantă rețea mobilă din România de către P3 communications. Ca inginer, îți pasă ce rămâne în urma ta și faci tot posibilul să rezolvi problemele apărute. Uneori, asta implică costuri mai mari, dar de cele mai multe ori implică sudoare”, spune el.
Piața telecomunicațiilor este foarte competitivă, iar nivelul ei este foarte ridicat: e o piață pe care performanțele sunt foarte ridicate, dar costurile trebuie să rămână neapărat reduse din cauza puterii mici de cumpărare a utilizatorilor.
Și este, totodată, un loc în care absolvenții de telecomunicații sunt angajați rapid de marile companii de telecom și IT care activează aici. „Școala românească produce ingineri foarte buni, inginerii români se adaptează foarte ușor și vin cu entuziasm și cu deschiderea că totul e posibil. Eu am trăit vremuri, după perioada de boom din ‘97, ‘98, în care a existat un exod. Inginerii români au plecat în masă, m-am trezit într-un an fără 70% din ingineri în departamentul radio. Și asta era situația peste tot. Nu mai văd așa ceva, n-am mai văzut de foarte mult timp”, spune el, vorbind despre cum s-a modificat piața muncii într-un domeniu care este într-o permanentă schimbare. Tehnologiile se succed cu repeziciune. „Nu ai timp să te plictisești. Cu fiecare tehnologie, ai practic un job nou”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dar in articol era vorba despre altceva - sa ramanem pe articol. Deci:.de ce nu au cerut si de la Dialog (si puteau si de la cei care au lucrat in Telefonica, pentru justețe)..