Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Liberation: Din cauza corupției, România își pierde tinerii bine pregătiți. O hemoragie care pentru moment nu pare să îngrijoreze prea mult puterea

Publicația Liberation scrie despre una dintre cele mai grave consecințe ale instabilității și corupției din România: tot mai mulți tineri bine pregătiți aleg să părăsească țara și să se stabilească în Europa de Vest sau de Nord. „O hemoragie care pentru moment nu pare să îngrijoreze prea mult puterea de la București”, remarcă Liberation, care publică mărturii ale unor tineri care se pregătesc să plece din România.

„Am luat decizia de a părăsi România în ianuarie 2017, din cauza instabilității politice și economice, a corupției, a încercării noii puteri de a scoate țara din zona civilizată și de a o reorienta spre Est”, spune Armin Florescu, un economist de 39 de ani care oscilează încă între Paris și Londra.

Mirela, de profesie inginer de calculatoare are un salariu aproape egal cu al omologilor ei din străinătate, vorbește fluent trei limbi și va pleca luna viitoare în Germania. Decizia sa este deja luată și a obținut deja, fără dificultate la Frankfurt,o poziție similară cu cea pe care o deține acum.

Precum Armin și Mirela, mulți tineri au părăsit România de când Partidul Social Democrat a venit la putere în decembrie 2016. Într-un an, PSD a schimbat în mod constant legi și coduri, amenințând chiar statul de drept, diminuând drepturilor opoziției și puterile președintelui, scrie sursa citată.

Pentru Dumitru Sandu, profesor de sociologie la Universitatea din București, factorul politic este principala cauză a acestui exod. "PSD dorește să îndeplinească promisiunile electorale, în timp ce tinerii doresc locuri de muncă bine plătite, condiții decente de viață și o funcționare instituțională la nivelul celor mai bune țări europene”, a explicat el pentru publicația franceză.

Tiebrii care se adaugă milioanelor de români care trăiesc astăzi în afara granițelor. 3,4 milioane de români, adică 17% din populația țării, au plecat în afara granițelor, iar România pierde anual prin imigrație, de la Revoluție încoace, echivalentul unui oraș cu 85.000 de locuitori. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ovo check icon
    Dacă îi întrebi pe alde Iordache, Nicolicea & co., probabil că au raspunsul pregătit: oamenii pleacă din țară din cauza abuzurilor DNA, ale binomului și ale statului perpendicular, Soros, bla-bla... Și pentru că n-au citit legile justiției, varianta A.D. (after Dragnea). Prostirea în față a fost ridicată la nivel de politica de stat. Și, culmea, funcționează. Deocamdată.
    • Like 2
    • @ Ovo
      mi-e teama ca, la final, Romania a.D. va fi o ruina.
      • Like 0
  • Mike check icon
    Ajungem anul ăsta pe locul întâi la migrație? anul trecut doar Siria era în fața noastră dar presimt că programul PSD din anul ăsta e mai devastator decât războiul de acolo.
    • Like 2
    • @ Mike
      Cu siguranta! Din pacate. In ritmul acesta, vom ajunge din imigranti, refugiati.
      • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult