Lovitura fulgerătoare a lui Marcel din Buzău la Bursa din Toronto

Foto: Profimedia Images

Sună ca un remake dâmbovițean după „Lupul de pe Wall Street”: Marcel Ciolacu a manipulat Bursa din Toronto (sic!) ca să câștige milioane de dolari.

Da, în esență, asta acuză azi opoziția, după anunțarea verdictului pozitiv pentru România: că Marcel Ciolacu, prin declarațiile lui în formă continuată privind eșecul și despăgubirile pe care ar fi trebuit chipurile să le plătim, a manipulat intenționat Bursa din Toronto ca să câștige milioane de dolari.

Inițial am râs, imaginându-mi-l pe Marcel Ciolacu cum, în nopțile cu lună plină, se transformă. Din magazionerul bonom, cu creion chimic după ureche, devine un ninja al finanțelor mondiale, care speculează bursele cu aceeași dexteritate cu care dă cu cardul în bancomat Mihai Tudose.

Apoi, ca în orice conspirație bună, am găsit nenumărate declarații, acțiuni, coincidențe stranii care arătau cum afirmațiile lui Marcel Ciolacu au adus companiei canadiene la bursă încă 300 de milioane de dolari. În sfârșit, mi-am zis, avem un premier ale cărui cuvinte valorează greutatea lor în aur.

Este cert că „anunțul” lui Marcel Ciolacu referitor la iminenta pierdere a procesului și la despăgubirile „de 2 miliarde de dolari” pe care le vom plăti a dublat acțiunile Gabriel Resources. Aprecierea acțiunilor companiei canadiene a început a doua zi după prima declarație a premierului român și a continuat toată luna, întrucât dl. Ciolacu a ținut-o gaia-mațu cu pierderea procesului și „facturile” pe care el trebuie să le plătească. Cu o zi înainte de anunțarea verdictului, autoritatea de reglementare din Canada a trebuit să oprească de la tranzacționare acțiunile Gabriel Resources, ajunse la un maxim neașteptat.

Nu există în acest moment date că Marcel Ciolacu sau apropiați de-ai săi au beneficiat de pe urma acestei creșteri a prețului acțiunilor.

Ceea ce ne duce la scenariul 2: prostia și populismul.

E „doar” o prostie cât Palatul Victoria ca, din calitate de premier, să anunți pierderea unui proces înainte de anunțarea unei decizii oficiale, subminând eforturile echipelor de avocați care se băteau la Washington pentru interesele României.

E însă o ticăloșie fără seamăn să isterizezi populația timp de o lună cu amenințarea unor facturi de miliarde de dolari, „cât bugetul Sănătății”, pe care ar fi trebuit să le plătim cu toții către compania canadiană.

De ce a făcut asta Marcel Ciolacu? Explicația cea mai simplă e că dintr-un populism rudimentar pe care-l vedem atât de des la politicienii mici specialiști doar în aruncarea vinii. Oamenii aceștia nu sunt în stare să facă nimic, în schimb sunt mari specialiști în pasarea răspunderii. Probabil că „cineva”, un consigliere, i-a spus că de la Washington va veni o decizie negativă, prin urmare Marcel Ciolacu a făcut ce știe mai bine: a activat toată propaganda de partid și de stat pentru a identifica responsabilii de eșec în altă parte. Decizia pozitivă l-a făcut pe Marcel Ciolacu „să reacționeze” cu o frază de un umor nebun: „Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni!”

Deci după ce o lună de zile M. Ciolacu ne-a scos din minți cu iminenta înfrângere, casa de avocatură M. Ciolacu ne anunță că ne-a adus o victorie imensă după ce „s-a luptat” eroic pentru România.

În realitate, singura luptă pe care o duce „românul” Marcel Ciolacu este cu propriul cap, umflat peste măsură în ultima vreme. Lui Marcel Ciolacu i s-a umflat capul nu din cauza creierului prea mare, ci pentru că diverși consiglieri au pompat în el ca-ntr-un balon cu aer cald iluzia că-l vor face președinte al României. De aceea, M. Ciolacu este disperat să anunțe „victorii” pentru electorat, chiar dacă ele le aparțin unor avocați care au învățat ceva carte și care știu meserie.

Acum câteva zile, în plină criză de populism, M. Ciolacu se arăta dispus chiar să facă un referendum ca să știe dacă „românii” vor sau nu exploatarea aurului de la Roșia Montană. Până să afle părerea românilor, aș fi foarte curios ce-ar ieși dacă și-ar aplica lui însuși acest referendum. Ar ieși un nou episod de „Cascadorii râsului,” precum cel oferit acum un deceniu de Victor Ponta care „în calitate de premier” a votat pentru extragerea aurului, iar „în calitate de deputat” împotrivă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp