Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR: „Academicii” care au susținut aceste măsuri înțeleg foarte bine răul pe care îl fac, dar sunt prea oportuniști pentru a spune adevărul celor care le ascultă sfatul

Lucian Croitoru

(Foto Facebook/Lucian Croitoru)

„Academicii” care au susținut aceste măsuri în spatele ușilor închise înțeleg foarte bine răul pe care îl fac, dar sunt prea oportuniști pentru a spune adevărul celor care le ascultă sfatul, scrie Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, pe contul său de Facebook, referindu-se la OUG adoptată vineri de Executiv, privind măsurile de a impozita activele băncilor dacă ROBOR depășește 2 la sută, de a impozita cifra de afaceri la companiile din domeniul energiei electrice și termice și de a altera modul actual normal de funcționare a pilonului II de pensii.

„Toate aceste măsuri le par, celor care le-au adoptat, singurele soluții rămase pentru a compensa creșterea nesustenabilă a salariilor și a pensiilor, și se mizează pe ideea că «taxa pe lăcomia băncilor» va fi acceptată, în virtutea faptului că publicul nu iubește băncile. Dar acestea nu sunt soluții de menținere a dezechilibrelor în limite sustenabile. Iar publicului, oricât de tarat ar fi de trecutul lui comunist, nu-i place să fie jignit”, consideră Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. 

Postarea integrală a consilierului guvernatorului BNR, Lucian Croitoru:

„Iată cum văd eu problema cu măsurile de a impozita activele băncilor dacă ROBOR depășește 2 la sută, de a impozita cifra de afaceri la companiile din domeniul energiei electrice și termice, de a altera modul actual normal de funcționare a pilonului II de pensii:

(i) „Academicii” care au susținut aceste măsuri în spatele ușilor închise înțeleg foarte bine răul pe care îl fac, dar sunt prea oportuniști pentru a spune adevărul celor care le ascultă sfatul;

ii) În consecință, toate aceste măsuri le par, celor care le-au adoptat, singurele soluții rămase pentru a compensa creșterea nesustenabilă a salariilor și a pensiilor, și se mizează pe ideea că „taxa pe lăcomia băncilor” va fi acceptată, în virtutea faptului că publicul nu iubește băncile. Dar acestea nu sunt soluții de menținere a dezechilibrelor în limite sustenabile. Iar publicului, oricât de tarat ar fi de trecutul lui comunist, nu-i place să fie jignit. Însă politicile masive de redistribuire, adică de a lua de la sectorul productiv, care investește în viitorul acestei țări, pentru a da pentru consum exact asta fac: îi jignesc pe prea mulți prin ipoteza că aceștia din urmă nu au măreția visătorului care are nevoie de libertate, cultură și aspirații, ci se mulțumesc cu a avea un acoperiș, a-și umple burțile și a avea un minimum de asistență medicală precară. Ronald Reagan a fost foarte sugestiv în această privință: „socialiștii ignoră partea omului care este spiritul. Ei îți pot asigura adăpost, îți pot umple burta cu șuncă și fasole, te pot trata când ești bolnav, toate lucrurile garantate unui prizonier sau unui sclav. Ei nu înțeleg că noi, de asemenea, visăm (aspirăm la mai mult, nota mea);

(iii) Dar acest popor nu este deloc lipsit de spirit. El are puterea de a visa cu forța cu care visează orice mare popor. Deoacamdată nu are curajul să viseze deoarece este indus în eroare de discursul înșelător al elitei noastre politice referitor la „inamicul din exterior”, prezent aici prin multinaționale etc. Dar când vălul pus de acest discurs se va risipi, visul va țășni cu o forță ce va uimi. În concluzie, chiar dacă nu pare, parafrazându-l pe Reagan, România este prea mare pentru viziuni înguste. Iar acest lucru se va vedea într-un viitor mai degrabă apropiat decât îndepărtat.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Lucian check icon
    Dar pentru a aspira la mai mult trebuie sa avem prima data burtile pline. Flamanzii cand aspira la mai mult fac revolutie. Sigur ca v-ar placea. Totdeauna in perioadele de criza bancile sunt principalele beneficiare.
    • Like 0
  • "se bazeaza pe faptul ca publicul nu iubeste bancile" - citat din Croitoru.
    Corect. Asadar este un fapt cunoscut si recunoscut de insusi consilierul BNR. Dar de ce nu iubeste publicul bancile? Asa, din principiu, din ura proletara? Ce au facut si ce nu au facut bancile publicului, astel incat acesta, acum, le uraste? Aud?
    Nu zic decat ceea ce zic. Nu zic ca masurile introduse sunt corecte sau au sens economic. Dar doresc ca dnul Croitoru sa elaboreze putin asupra motivelor pentru care populatia a ajuns sa simta ca bancile lucreaza nu cu ea, nu pentru ea, ci impotriva ei, astfel incat acum raspunde cu justificata ura ... Problema de fond nu e la populatie. Si, paradoxal, nu e la Guvern. Daca bancile ar fi lucrat astfel incat existenta lor sa fie relevanta, pozitiva, ziditoare, atunci populatia ar fi reactionat altminteri, nu? In nici un caz cu o placitidate cladita pe ura pe care corect a identificat-o dnul Croitoru ...
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult