Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

M-am uitat azi la audierea din Parlament a miniștrilor din guvernul Ciolacu: Simt că este o zi în care poți să spui doar că viitorul României se duce naibii

audieri ministri

Foto: Inquam Photos / George Călin

M-am uitat astăzi la audierea din Parlament a miniștrilor care fac parte din guvernul Ciolacu și simt că este o zi din aia în care poți să spui doar că viitorul României se duce naibii!

- Florin Barbu, cel propus pentru Ministerul Agriculturii, nu a știut cât e salariul minim net în Agricultură, iar colegii săi au încercat să-l ajute și i-au șoptit ca unui școlar la examen.

- Proaspăt nominalizat la șefia Ministerului Dezvoltării, liberalul Adrian Veștea a spus vrea să aducă beneficii pentru primari, iar pentru asta a propus ca aceștia să se pensioneze mai devreme, precum angajații din industriile cu risc ridicate.

- La rândul său, Ligia Deca, care va rămâne în continuare ministră a Educație, a declarat după audierile din comisiile parlamentare că garantează că va sta „umăr la umăr” cu profesorii, dar că „garanția salariilor motivante” trebuie să fie dată de Ministerul Muncii.

- În ceea ce-l privește pe Marius Budăi, cel care va ocupa în continuarea funcția de ministru al Muncii, acesta a spus că priorităţile lui sunt reforma sistemului de pensii şi a celui de salarizare. Cine îl mai crede?... având în vedere că tot el a fost ministru și în guvernul Ciucă, iar timp de un an și jumătate nu s-a făcut nicio reformă a pensiilor. În luna martie, coaliţia de guvernare a trecut prin Senat un proiect de lege care prevede impozitarea pensiilor speciale cu 15%, numai că impozitarea viza doar partea necontributivă din cuantumul pensiei. Însă Comisia Europeană nu a fost de acord cu acest procent care ar fi însemnat economii infime la bugetul de stat. Momentan, proiectul de lege aşteaptă în sertarele Camerei Deputaţilor. O amânare a reformei pensiilor pune în pericol accesarea banilor europeni din PNRR.

- Raluca Turcan a declarat că priorităţile sale ca ministru al Culturii ţin atât de proiectele în derulare pe termen mediu şi lung, dar şi de priorităţile pe termen scurt. Mai mult, acesta a spus că are în vedere dezvoltarea „cât mai rapid a părţii de digitalizare, atât din perspectiva valorificării şi evidenţierii patrimoniului naţional, cât şi din perspectiva accesului transparent la proiecte culturale sau chiar de producţie artistică, fie că vorbim de cinematografie, sau de alte arte”.

- În ceea ce privește portofoliul de la Justiție, Alina Gorghiu a declarat în cadrul audierii că trebuie să fie garantată independenţa justiţiei. Poate multă lume a uitat, dar în martie 2016, Alina Gorghiu a fost audiată la Curtea de Apel București, în calitate de martor, în dosarul în care fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihail Vlasov, a fost trimis în judecată pentru că ar fi dat mită unui parlamentar, pentru ca acesta din urmă să promoveze un anumit proiect de act normativ. Procurorii DNA au susținut în rechizitoriu că, după finalizarea proiectului de act normativ, Mihail Vlasov a depus „o muncă asiduă pentru influențarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării și susținerii respectivei inițiative legislative”.

- Sorin Grindeanu a adăugat că „se va bate” ca bugetul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii să crească de la an la an, subliniind că este necesar să se menţină ridicat ritmul de atragere a fondurilor europene, în timp ce Sebastian Burduja, propus pentru conducerea Ministerului Energiei, a transmis că România se confruntă cu o trilemă energetică, având trei deziderate care nu se pot îndeplini întotdeauna în acelaşi timp: România sigură, România verde şi România competitivă. 

- Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, a declarat că viziunea este una simplă şi care ţine de patriotismul economic. „Ne-am uitat cu foarte mare atenţie pe situaţia economică a României, pe crizele multiple pe care le-am traversat în ultima perioadă şi întotdeauna o criză poate să nască şi oportunităţi de care ne dorim să beneficiem împreună. Patriotismul economic înseamnă să dezvoltăm lanţurile valorice în România, să nu mai importăm atât de mult, să producem mai mult aici, în ţară, pentru că există această posibilitate şi pentru că ţine în primul rând de voinţa politică, de oportunitate şi, bineînţeles, de sprijinul dumneavoastră, al parlamentarilor”, a spus social-democratul.

- Ce a uitat să ne spună Radu Oprea este tocmai faptul că acest concept de „patriotism economic” e doar marketing politic din partea PSD-ului. În ochii electoratului captiv sună bine, dar nu se poate realiza în timpul guvernării nici dacă s-ar vrea cu adevărat, pentru că timpul e prea scurt. Mai mult, politicile de patriotism economic pot fi ineficiente, deoarece pot duce la alocarea greșită a resurselor și la denaturarea pieței, ceea ce poate afecta creșterea și dezvoltarea economică În plus, politicile de patriotism economic pot duce la costuri mai mari pentru consumatori, deoarece pot limita alegerea consumatorilor și pot promova consumul de produse și servicii interne, uneori mai scumpe.

- Marcel Boloș, care a trecut de la Fonduri Europene la Ministerul Finanţelor, a transmis că primul mare obiectiv pe care l-a fixat pentru sistemul şi pentru domeniul finanţelor publice este legat de predictibilitatea sistemului fiscal, în timp ce Gabriela Firea a precizat că își dorește ca tinerii să crească și să se dezvolte în România, să fie încurajați și să nu își mai dorească să plece din țara în care s-au născut.

- Angel Tîlvăr, care își va continua mandatul ca ministru al Apărării, a transmis că „principala vulnerabilitate pe care o avem în acest moment este reprezentată de faptul că există posibilitatea ca să plece oameni din sistem, în eventualitatea în care vor scădea pensiile militare”.

- Cătălin Predoiu, care trece de la conducerea Ministerului Justiției la cea a Internelor, a afirmat, la audierile din comisiile Parlamentului, că este inadmisibil să avem în România şcoli „pline de droguri”, subliniind că spune asta „în cunoştinţă de cauză”, ca părinte. Mai mult, liberalul a vorbit la audieri și despre lipsa de personal din Ministerul de Interne, subliniind că poliţiştii nu pot fi înlocuiţi de drone sau cu maşini ultraperformante de urmărit infractorii.

- Din pledoariile lor reiese faptul că guvernanții noştri sunt doar nişte indivizi oportuniști și decuplați parțial sau total de domeniul pe care au fost numiți de partid să-l conducă. De când au intrat în politică, actualii guvernanți au învățat să execute ordinele partidului din care fac parte și să acționeze politic pentru a cuceri cât mai multe voturi. În situații de criză (și nu numai), aceștia pot să asigure funcţionarea instituţiilor cât de cât ok, dar nu au capacitatea de a asigura pe termen mediu și lung o direcție clară și sănătoasă pentru țară. Cea mai mare lovitură pe care clasa politică a dat-o democrației din România după 1989 a fost uciderea speranţei că se poate ajunge la un viitor mai bun.

- De aici vine poate şi impresia de degradare, de declin în toate domeniile societății. Și poate că acest lucru a alimentat şi fuga milioanelor de români în străinătate în ultimele trei decenii. Declinul simbolic e mult periculos decât cel economic, pentru că el ne viciază identitatea ca naţiune, iar când se întâmplă asta oamenii nu mai știu în cine să mai creadă și ce să mai creadă, așa că încep să își mute toată încrederea (fără să mai conștientizeze) către populiști și extremiști. 

- Sunt însă politicienii singurii vinovaţi pentru această situație? Categoric, nu. Ei nu pot fi mai buni decât suntem noi (poporul). Și dacă politicienii noștri sunt răi, incompetenți sau impostori, e aşa pentru că noi le permitem, noi acceptăm şi poate chiar ne dorim acest lucru, că să prindem o mică bucată din plăcinta politică (adică bani, contracte cu statul, sinecuri, favoruri etc).

- Ce nu au înțeles politicienii până acum este faptul că politica ar trebui să crească nivelul spiritual și material al cetățenilor, să îi motiveze, să-i ajute pe oameni să-și structureze aspiraţii politice și comunitare, să folosească partea lor bună. În schimb, a-i conduce pe oameni folosindu-te de nevoile, fricile sau defectele lor este o atitudine cinică și care va produce, nu peste multă vreme, mari daune tuturor, inclusiv celor care au promovat-o. Iar toată epoca postdecembristă este plină de exemple de acest fel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Intamplator am vazut la tv, audierea acelei doamne Ministru de externe ,( nu am retinut numele ) ,dar era dezamagitor ,,cum se balbaia , si nu isi gasea cuvintele ,ca un elev de clasa IV-a .. Sunt curios la o intrevedere cu oficialii straini ,cum se va comporta ? Iar cu L Engleza cat de bine stapaneste etc?
    --Aceste personaje ,ne re[prezinta tara !!
    • Like 0
  • Ana Gia Ana Gia check icon
    Si ne mai miram ca pleaca lumea din tara asta :(
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult