Sari la continut
Republica
Comunicare

România e pe primul loc în Europa la procentul celor ce folosesc TikTok pentru știri. Dar ce înseamnă „știrile” pentru generația TikTok?

tanara cu gadget

Foto: progressman / Alamy / Alamy / Profimedia

Să vorbim puțin despre un fenomen care poate duce la șubrezirea democrației: scăderea drastică a interesului pentru ştiri la nivel mondial și cum tot mai multă lume se informează de pe TikTok.

- A apărut Digital News Report 2023, care este realizat de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului și Universitatea Oxford. Potrivit studiului, numărul persoanelor care sunt interesate de știri a scăzut cu aproximativ un sfert în ultimii șase ani. Pe scurt, 48% dintre oamenii din întreaga lume sunt foarte sau extrem de interesați de știri, un total care e în scădere față de totalul de 63% cât se înregistra în 2017.

- Mai mult de o treime dintre oamenii (36%) din întreaga lume spun că uneori sau adesea evită în mod activ știrile. Autorii raportului au spus că există dovezi că publicul „continuă să evite în mod selectiv poveștile importante despre subiecte precum războiul din Ucraina și criza costului vieții și caută să-și protejeze sănătatea mintală”. 

 Digital News Report 2023 a concluzionat, de asemenea, că interesul pentru televiziunea tradițională și presa scrisă continuă să scadă, în timp ce „consumatorii online accesează știri mai puțin frecvent decât în ​​trecut și devin, de asemenea, mai puțin interesați”.

-Patru din 10 persoane chestionate spun că au încredere în majoritatea știrilor, în scădere cu două puncte procentuale față de anul trecut. Totodată, cercetarea a mai raportat că mai mult de jumătate (56%) dintre cei chestionați își fac griji cu privire la diferenţierea ştirilor reale de cele false în mediul online.

- În Marea Britanie, 41% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani spun că rețelele sociale sunt principala lor sursă de știri, față de 18% cât era totalul în 2015. De altfel, TikTok și Instagram au înregistrat creșteri în utilizare, iar Instagram este acum o sursă de știri pentru 14% dintre oameni, iar pentru 6% dintre ei este TikTok.

- De reținut că România e pe primul loc în Europa la procentul celor ce folosesc TikTok pentru știri.

- Cifrele sunt mult mai mari pentru utilizatorii tineri. Unul din cinci (20%) tineri cu vârsta între 18 și 24 de ani primeşte știri de la TikTok, în creștere față de 15% anul trecut. Raportul spune că platforma „este rețeaua socială cu cea mai rapidă creștere din sondajul nostru”. Cu toate acestea, nu este vorba despre știri de la furnizorii tradiționali de știri. Utilizatorii TikTok au mai multe șanse să primească știri pe platformă de la celebrități, influenți sau creatori obișnuiți decât instituțiile de știri sau jurnaliştii mainstream.

- „Generațiile mai tinere, care au crescut cu rețelele de socializare, acordă adesea mai multă atenție influencerilor sau celebrităților decât jurnaliștilor, chiar și atunci când este vorba de știri”, subliniază Digital News Report 2023.

Raportul se bazează pe sondaje online realizate de YouGov, la care au participat 94.000 de persoane din 46 de țări. Unul dintre elementele importante din acest an este faptul că majoritatea utilizatorilor de Tiktok, Snapchat și Instagram (55%, 55% și, respectiv, 52%) afirmă că acordă atenție influencerilor sau celebrităților atunci când vine vorba de știri. În schimb, pe Facebook și Twitter, mai puțin utilizate de tineri, jurnaliștii joacă rolul principal.

- Pentru generația TikTok, termenul „știri” are un sens mult mai larg decât în sensul său tradițional, în care accentul se pune pe politică sau pe relațiile internaționale. Pentru acești tineri, știrile „înseamnă orice lucru nou, în toate sectoarele: sport, divertisment, bârfe, actualitate, cultură, artă, tehnologie etc.”, după cum a subliniat Reuters într-un alt studiu consacrat special acestui subiect anul trecut.

- Această creștere a puterii influencerilor este efectul cel mai spectaculos al unei bulversări a ierarhiei dintre rețelele sociale: rețelele tradiționale, precum Facebook, pierd teren, fiind surclasate de cele bazate pe video, cum ar fi TikTok, YouTube (care aparține grupului Alphabet, compania-mamă a gigantului american Google), Instagram și Snapchat. Acestea sunt cele către care se îndreaptă tinerii, inclusiv pentru știri.

- Deși „rămâne una dintre cele mai utilizate rețele sociale în general”, Facebook „devine mult mai puțin important ca canal de acces la informații” și, prin urmare, ca sursă de trafic către site-urile de știri, mai notează raportul. Doar 28% dintre respondenţi accesează Facebook în fiecare săptămână pentru știri, procentul scăzând de la 42% în urmă cu 7 ani. Acest lucru se datorează, pe de o parte, „dezangajării” sale din sectorul știrilor, care nu mai pare a fi o prioritate strategică, și, pe de altă parte, faptului că rețelele bazate pe video „captează din ce în ce mai mult atenția tinerilor”.

-  Respondenții spun că sunt conștienți de riscul dezinformării și sunt suspicioși față de algoritmii de selecție a știrilor pe care se bazează rețelele. Dar este din ce în ce mai rar ca publicul să ajungă direct la un site sau la o aplicație de știri: de cele mai multe ori, el trece mai întâi printr-o rețea socială. Acest lucru „pune presiune” pe modelul de afaceri al mass-media, care se bazează „pe publicitate și abonamente”, mai ales într-o perioadă de criză în care gospodăriile își reduc cheltuielile. Toate acestea constituie „o schimbare mult mai fundamentală” pentru industria de știri decât trecerea la digital în sine, potrivit lui Rasmus Kleis Nielsen, director al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului. 

În prezent, rețelele sociale reprezintă cel mai mare pericol de dezinformare. Mai mult, rețelele de socializare facilitează crearea de comunități care consumă și răspândesc informații false, conspirații, știri senzaționale. Dar aceleași rețele creează comunități care consumă și răspândesc soluții, care se organizează pentru activități sociale și politice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Sa mai zica cineva ca romanii nu folosesc serviciile digitale. In plus tinand cont de alfabetismul social in crestere este mai usor sa privesti si sa asculti stirile daca nu sti sa citesti.
    • Like 1


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult