Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

M-am uitat la TVR 1 la finala probei de 100 m liber și am avut un șoc. Ce căuta acolo o reclamă la o casă de pariuri?!

David Popovici la TVR 1

Sursa imaginii: Facebook TVR 

N-am avut noțiunea sutimilor de secundă până nu l-am urmărit pe David Popovici în competițiile sale. La această olimpiadă de la Paris, David a câștigat proba de 200 de metri liber la diferență de 0.02 secunde față de medaliatul cu argint și a avut un timp cu 0.01 secunde mai mare față de medaliatul de argint din proba de 100 de metri, situându-se pe locul al treilea.

O sutime sau două sutimi de secundă au făcut diferența. În toți anii mei de școală la niciun nivel n-am auzit un profesor vorbind despre sutimile de secundă. Măsurarea timpului părea că se face doar începând de la secunde. 

N-am cronometrat câte secunde a fost pe ecran reclama unei case de pariuri în timpul competiției de 100 de metri de miercuri seara. Am fost șocată că e posibil așa ceva la televiziunea națională, la oră de maximă audiență. Mai ales știind din toate interviurile cu David Popovici că misiunea lui e dincolo de medalii. Misiunea lui e de a aduce bine în țara asta, de a trage un semnal pentru subfinanțarea sportului, pentru condițiile inumane în care se antrenează sportivii, pentru a transmite că se poate în România, că sunt importante munca, ambiția, perseverența. Din tot ce am citit visul lui David e ca realizările sale sportive să fie un instrument pentru a aduce oamenilor mesaje de bine.

Trecând de șocul acestei imagini, pentru că îmi place să mă gândesc că orice situație/ greșeală e o oportunitate și poate fi reparată, m-am gândit cum mi-ar plăcea să evolueze această situație.

Mi-ar plăcea ca David Popovici să ceară filmarea și să își vadă imaginea sa, steagul României și logo-ul casei de pariuri pe același ecran. Să ceară daune de imagine majore. Să se gândească dacă dorește să mai ofere vreun interviu către TVR o perioadă. Să folosească această situație pentru a transmite un mesaj despre viețile distruse de casele de pariuri, despre familiile destrămate. Dar și un mesaj despre responsabilitatea sportivilor și nevoia de a se asocia cu branduri cu care să aibă aceleași valori.

De asemenea, pentru că vorbim de o instituție publică, mi-ar plăcea să se transparentizeze acest contract, să aflăm cu toții cât valorează câteva secunde pe ecran la oră de maximă audiență cu imaginea lui David pe fundal, fără acordul lui. Și mi-ar plăcea să văd ca măsură reparatorie că toți acești bani sunt donați de TVR cu scopul renovării unui bazin de înot. M-aș bucura ca această măsură reparatorie să fie făcută de cei care au aprobat reclama, ca asumare a responsabilității și corectare a greșelii.

Mie îmi place să visez cu ochii deschiși. Oare e România țara în care aceste scenarii sunt posibile în 2024?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Hai ca-l facem terci si pe Popovici, ca noi avem darul asta. Pornim de la lauda si sfarsim in derizoriu, invidie, clevetiri.

    Nici eu nu cred ca-i treaba lui sa faca ordine in publicitatea romaneasca.
    Inteleg, din articol nu reiese foarte clar, ca-i vorba de calupurile publicitare.

    Daca imi amintesc bine, niste multi ani in urma TVR-ul s-a batut pentru a obtine publicitate, pe langa banii de la stat. Pe modelul altor televiziuni publice din Occident s-a obtinut aceasta derogare.

    Faptul ca Televiziunea Romana obtine bani publici ar trebui s-o faca mai responsabila cu contractele incheiate. Banii de la buget sunt pentru a fi investiti in emisiuni mai aparte, care abordeaza teme ce televiziunile comerciale nu le-ar aborda. Adica se cere mai calitate, mai putin balci si emisiuni mai putin contaminate de manelism. Cred ca asa ar trebui sa fie si cu publicitatea. In schimb TVR-ul nu reuseste sa se smulga din zona inferioara in care se zbate incepand cu anii 90.

    Generațiile vechi din televiziune sunt inchistate in trecut, cele noi nu reusesc sa fie si cool si moderne si sa faca si ceva de calitate. Mereu esueaza in desuetudine.

    In ceea ce priveste lumea pariurilor, se vede cu ochiul liber ca nu se doreste combaterea acestui flagel. Alături de traficul si consumul de droguri, de prostituție, de trafic de persoane etc. Statul român nu reușește nimic pentru ca nu face nimic. Pentru ca NU vrea sa faca.

    Am mai dat aici, in comentarii, exemple de români capabili. I-a văzut cineva prezentati, pomeniți pe la TVR? Nu cred. De multi dintre ei publicul roman nici nu stie. In schimb tot felul de figuri controversate apar pe micul ecran (cum ii place chiar TVR-ului sa spuna). Analisti ai Antenei 3, RTV (prezenti mereu in emisiuni de trancaneala cu scopul de-a prosti lumea) ii regasesti si pe la postul public.
    Aceleasi stereotipii in realizarea emisiunilor. Subiecte interesante abordate intr-un mod batranicios. Subiecte ce ar merita atentia publicului, transformate in ceva plicticos, de nu se mai uita nimeni. De ce aceasta abordare prafuita?

    Si nu e vorba de subiect: facem emisiuni proaste pentru ca avem obligatia sa abordam subiecte plictisitoare.
    Nu! Nu e asa! Poti face emisiuni fantastice, atragatoare prezentand subiecte in aparenta neatractive pentru public. Dar nu exista preocupare, interes si cred ca nici pregatirea adecvata a celor angajati sa produca diverse emisiuni.

    Scandalurile ce au insotit TVR-ul de-a lungul timpului, de coruptie, de partinire, de manipulare au fost ca o piatra de moara pentru post. Presedintii, consiliul de administratie mereu oameni dubiosi, aserviti, lipsiti de orice dorinta de a transforma in bine si de a aduce calitatea pe ecranele platite de romani.

    Publicitatea, prin plusul de bani adus, ar fi trebuit sa urce nivelul de reusita, sa atraga public, sa aduca frumosul si calitatea in viata de zi cu zi. Nu s-a reusit asta.
    In schimb avem o liniste profitoare. La adapostul ei niste insi incaseaza sume frumoase de bani lunar doar pentru a bea cafele si a manca fursecuri prin birouri si sali de sedinta.

    „Televiziunea Română are statut de serviciu public autonom de interes naţional şi emite pe şapte canale naţionale: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR INFO, TVR CULTURAL, TVR FOLCLOR, TVR SPORT şi două internaţionale: TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA.

    TVR îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, în conformitate cu Legea nr. 41/1994. Preşedintele Consiliului de Administraţie este numit de către Parlament, pe o perioadă de 4 ani. Consiliul de Administraţie al TVR cuprinde 13 persoane, desemnate prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

    Programele televiziunii publice nu pot fi întrerupte pentru a se difuza reclame. Durata pauzelor publicitare nu poate depăşi 8 minute pe oră, faţă de 12 minute cât pot difuza televiziunile private”. - http://www.tvr.ro/clasa-8_3.html#view

    „Începând cu 2017, principala sursă de finanţare a Televiziunii Române este alocaţia bugetară”. - http://www.tvr.ro/cum-suntem-finantati_2219.html#view

    „Coaliția de guvernare a decis cum se împart atribuțiile între funcția de președinte al Consiliului de Administrație al TVR și al Radioului Public și cea de director general. Politizarea instituțiilor media de stat a fost preferată unei reforme de durată.

    Separarea celor două funcții a fost necesară pentru împărțirea pozițiilor din fruntea instituțiilor media de stat pe baza algoritmului politic în Coaliție. În prezent, fiecare instituție are un Consiliu de Administrație și un președinte director – general (două persoane, numite politic). Prin divizare funcției, apar patru poziții individuale în fruntea TVR și Societății Române de Radiofuziune (SRR), care se vor împărți între PNL, UDMR și USR-PLUS”. - https://romania.europalibera.org/a/draft-proiect-tvr-radioul-afacere-politizata-coalitie-cum-se-%C3%AEmparte-puterea-/31180056.html

    Nu prea mai e nimic de comentat.
    • Like 1
  • Poate merita sa contactati pe cineva din echipa lui. Ei vor sti daca exista o baza legala. Sau, daca nu sunt la curent ( f probabil), pot da macar un comunicat
    • Like 0
  • andrei andrei check icon
    de cand sportivii trebuie sa isi ofere acordul pentru reclamele pe care le baga o televiziune care a platit bani multi pentru a transmite olimpiada? poate ar trebui sa intrebam fiecare sportiv australian daca vrea sa se asocieze cu reclamele la faramcii bagate de tvr. te doare mintea cand vezi ce gandesc unii autori aici. dar na, e greu sa te gandesti ca fiecare e resposabil de propria viata si daca cineva e asa prost incat sa joace la pacanele atunci nu trebuie oprit.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Românul știe să scoată bani din piatră seacă. Casele de pariuri aduc bani buni și rădăcinile se întind până în politic. La fel s-a întâmplat și cu câinii vagabonzi, de unde se scoteau bani buni: adopții, magazine de mâncare de câini (în 2013 aveam pe o singură stradă 5- da, ați citit bine, cinci! - magazine puse una lângă alta), spitale de câini, coafor etc.
    Câtă vreme ies bani, treaba merge, oamenii mor și economia duduie.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult