Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mă sună tata: „Îl știi pe vecinul care era mereu cu țigareta în gură? A murit azi, avea cancer pulmonar”

Bărbat fumător

Foto: Guliver Getty Images

Nu sunt fumător. În copilărie, când aveam meșteri prin curte, mă mai trimiteau să le cumpăr țigări de la magazinul din colțul străzii și veneam cu câteva pachete de Carpați fără filtru. Apoi, tot ei mă puneau să le mai aprind câte o țigaretă și o făceam cu stil, direct de la aragaz, având grijă să nu trag fumul în mine.

Am crescut într-o familie în care se fuma „civilizat”. Tata era mare fumător, dar o făcea afară, în curte. Niciodată aproape de copii, niciodată la masă, niciodată în casă. Fratele meu mai mare a devenit fumător înrăit în liceu. Dintre Rădulești, doar ei fumau și cumva îmi părea rău că n-am o familie „curată”. De peste 10 ani, ambii s-au lăsat. Mare lucru.

Am trăit în cercuri în care se fuma și, culmea, nu mi-a dat niciodată prin cap să încerc. Mic fiind, mă fascina Nea Tică, cum se punea în șezut la gura sobei și fuma acolo. Vedeam jarul din vârful țigaretei și jarul roșu din sobă; observam degetele îngălbenite și strâmbate ale acestui om care fuma și-și povestea viața în fața unei sobe cu ușa deschisă.

Mai târziu, Nea Nelu era meșterul la care apelam pentru orice prin curte. Fuma și bea de rupea. Avea povești fabuloase și ne plăcea cumva să-l ascultăm. Nelu a murit din cauza unor boli date de combinația celor două vicii, desigur și cancer. A intrat în sicriu fără picioare, pentru că i le tăiaseră medicii înainte. “Io aș vrea să mor cu țigara în gură” ne-a spus într-o seară de primăvară.

La facultate, prin anul trei, mă uitam cu admirație la profesorul Bruckner, cum trăgea din tot felul de țigarete puse în filtre din lemn. Avea și pipă și, dacă intrai în cabinet și-l prindeai cu pipa aprinsă, mirosul acela ți se părea chiar plăcut. Era o iluzie, o mască aproape metafizică pusă peste efectele devastatoare. Profesorul e sănătos tun, e o enciclopedie și o mare valoare a medicinei românești și sper să rămână la fel de sănătos până la 150 de ani. Dar e o excepție, nu o regulă că fumatul nu te poate afecta.

În ultimele luni, am aprins niște țigarete și n-am putut să trag fumul în mine. Am vrut să văd „ce pierd”. N-am pierdut nimic.

Mă sună tata acum ceva timp: „îl știi pe vecinul X, 50 de ani, a murit azi, avea cancer pulmonar”. Mi-l amintesc pe vecinul X mereu cu țigareta în gură. Am făcut o retrospectivă și m-am speriat de cum au dispărut cei pe care îi știam mari fumători.

Ideea e asta: fumatul îți face praf vasele de sânge, dar înainte de asta îți face praf plămânii și-ți duce sus de tot riscul de a dezvolta cam oricare dintre bolile principale. Mor zeci de mii de oameni în fiecare clipă din cauza fumatului. Dacă ai acest viciu deja, nu e niciodată prea târziu să renunți la el. Sau poți continua, ajungând apoi cu infarct miocardic, accident vascular cerebral, cancer pulmonar, cancer gastric, cancer în sfera ORL, arteriopatie obliterantă și multe altele. Le poți face chiar pe toate, nu numai una dintre ele.

Ca medic, am spus că mi-ar plăcea să existe prevenție eficientă și nu m-ar deranja să nu mai am pacienți de tratat, ci doar de instruit pe ici și pe colo. La noi, această prevenție nu prea există și cadrul legal e subțirel, tinzând să devină practic inexistent. Societatea Română de Cardiologie, plus cea de Pneumologie și altele câteva s-au luptat pentru susținerea unei puternice legi antifumat în spațiul public. Ce s-a adoptat inițial nu a ținut mult și iată că acum, cu mari șanse, se tot încearcă practic diluarea legii, pierzând tot ce avea ea mai bun. Asta o fac decidenții noștri dragi, cei pe care îi înjurăm și pe care îi tot punem sus.

Fumatul înseamnă moarte. Pozele puse pe pachete sunt ignorate și nimeni nu privește mai departe de ele. Toți spun: Lasă că doar n-o să mi se întâmple mie. La câte am văzut prin viață și mai ales prin spitale, se poate întâmpla oricui, la orice vârstă, într-o derulare rapidă. Oricine poate ajunge ca poza de pe pachetul de tutun. Depinde în special de tine să te ții departe de fumat sau să renunți, pentru tine și pentru cei dragi. Depinde și de oficiali cum reușesc să-i protejeze pe nefumători, să-i țină conștienți pe cei mici și pe adolescenți, să promoveze chiar masiv lăsatul de fumat.

Fumatul este o prostie, un act de sinucidere lentă. Dacă vrei să rămâi fără picioare și să cazi răpus de cancer, ca meșterul Nelu din copilăria mea, continuă. Viața ta e în special în mâinile tale. Ți-aș sugera să o prețuiești ceva mai mult.

Articol publicat pe site-ul autorului, Leapșa de sănătate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am fost fumatoare si am reusit sa ma las de fumat acum 3 ani jumatate cu ajutorul cartii lui Allen Carr, "In sfarsit nefumator". Este o carte pentru cine s-a decis sa renunte la un viciu foarte urat care nu iti aduce nimic bun. Anul trecut tatal meu a fost diagnosticat cu cancer de laringe din cauza fumatului. Cum vi se pare asta? Eu sunt nefumatoare acum si pot sa ii dau un exemplu tatalui meu, ca poti sa te lasi de fumat si ca poti lupta pentru viata ta. Altfel ce curaj as fi avut sa ii tin eu morala?...si nici nu vreti sa stiti ce procese de constiinta are si cat de dureros este sa stai cu bisturiul la gat gata sa-ti pierzi vocea, sa nu mai poti vorbi. Nu prea mori imediat de la fumat, te cam chinui...asta voiam sa spun.
    • Like 0
  • check icon
    Multi care fumează ( si sunt muùuult mai multi decat cei ce nu o fac), vor spune un singur lucru: cunosc bosorogi care au fumat din burta masii, ce pot eu sa patesc ??. Este ca aia cu țăranul care bea o tuiculita doua trei pe zi, o juma de kil de slană pe zi si traieste 80 90 de ani. Exemplu... pentru noi orășenii. Oare....?
    Asa si cu țigările.
    S-a pus problema serios in ultimii ani din ce tutun sunt făcute țigările, cum e procesat, cum este crescut, cate chimicale sunt folosite, cum de se produc țigări în asemenea cantități imense, de le găsesti peste tot pe unde intri la cumpărături ?????!!!!
    Nu din țigări se moare... dar "intrețin" moartea sigura. Cu ce țigări se fac in ziua de azi ...e la fel ca si cu fructele si legumele - consumati zilnic !! Ferească Dumnezeu !!
    Daca le mănânci pe alea din supermarketuri valabile "proaspete" cu săptămânile ( sau chiar cu lunile), siguri de tratezi inca din timpul vieții pentru viata eternă de apoi in "perfecta stare de pastrare".
    Pai, cand tragi mizeria asta de fum de țigară în plămâni si in sânge,te astepti sa fii Făt Frumos sau Ileana Cosinzeana ???!!
    • Like 0
  • check icon
    La fumat nu moartea e o problemă, căci de murit tot o să mori, e singura certitudine a vieții, ci bolile ce te pot chinui considerabil.
    • Like 1
  • Mda, din comentarii se vede ca fatalismul e caracteristic romanilor. Info: Corpul omenesc sanatos poate functiona, in conditii ideale, 150-160 de ani. Bineinteles, trebuie sa te nasti perfect sanatos si sa ai o viata si alimentatie perfecta, ceea ce e imposibil. Dar, asta nu inseamna sa te sinucizi cu buna-stiinta.
    • Like 0
  • Imi cer scuze, dar mai bine mori ce de ce iti place, dacat sa traiesti o viata lunga si nefericita, in abtinere.

    Oricine ai fi, orice ai face, vei muri. E chiar atat de important sa iti spui in clipa aceea ca nu e vina ta ca ai murit?

    Cu amor si saninatate, s-avem tutun, s-avem de toate.

    • Like 4
    • @ Maria Zamfir
      Victor66 check icon
      Ideea este sa nu traiesti bolnav.
      • Like 3
    • @ Maria Zamfir
      "... dar mai bine mori ce de ce iti place, dacat sa traiesti o viata lunga si nefericita, in abtinere."
      Fumez in medie odata pe saptamana. O fac la o cafea cu un prieten, o fac meditativ cand ajung in varf, o fac seara, bucurandu-ma de ziua care a fost buna. Astfel fumatul este pentru mine o placere din care sigur nu voi muri.
      Cand devii nervos vazand ca mai ai trei tigari in pachet, cand fumezi, conduci si vorbesti la telefon in acelasi timp, cand oferi un sex oral pentru bani de un pachet, nu mai este vorba despre placere, ci despre satisfacereaunei dependente. Fumatorii dependenti afirma ca nu simt gustul tigaretei.
      La partea a doua obiectez ca n-am intalnit persoane nefericite ca nu fumeaza. Nici persoane nefericite pentru ca s-au lasat de fumat. Am intalnit insa fumatori care afirmau despre ei ca fumeaza de prosti ce sunt, fumatori care recunosteau fumatul ca fiind singurul lucru negativ in viata lor. Stiu ca majoritatea fumatorilor ar renunta astazi la fumat.
      Bineinteles ca oricum murim. Pana atunci insa sa avem o viata buna!
      • Like 0
  • Cum era? Fumatul dauneaza grav sanatatii.
    • Like 0
  • Cristi check icon
    Decat sa traiesc pana la 90 de ani, ca bunica-mea (D-zeu s-o ierte!), sa nu mai stiu de mine, sa fiu aproape imobilizat la pat, sa fiu o povara pentru altii, mai bine mor la 55 de ani din cauza tutunului. Daca a nu fuma, ar fi insemnat a nu muri, cu siguranta n-as fi pus tigara-n gura.
    • Like 3
    • @ Cristi
      nobody check icon
      Aşa ziceam şi eu. Până am făcut infarct... la 41 de ani, nici vorbă de 55 :)
      • Like 1
    • @ nobody
      Cristi check icon
      Indiferent ce am face sau ce n-am face, tot vom muri. Ce inseamna un plus de 20 de ani raportat la varsta universului sau raportat la eternitate..
      Cea mai mare parte a timpului "ne-o vom petrece" in afara acestei vieti, drept urmare, nu inteleg de ce atata agitatie..
      • Like 2
    • @ Cristi
      M0sh0o check icon
      Bunică-miu, săracul, tot din cauza tiutiunului n-a apucat suta. A murit la 99 și ceva...Cu trei chiștoace-n scrumieră și sticla zilnică de palincă pe trei sferturi goală. O palincă hand-made care-ți scotea doapele din urechi încă de la primul țoi...Dar ce știa el, sărăcuțul...Fuma de la 11 ani iar de băut se-apucase ceva mai devreme...In plus, juca și la Loto...La 65 de ani, văduv fiind, își și găsise o vădană de doar 35...A murit de moarte bună. Nici n-a știut că de fapt el a murit de cancer pulmonar de la țigări, de ciroză, de la palinca hand-made, de la păcănele sau de la salamurile fără soia de la mega...
      • Like 3
    • @ Cristi
      nobody check icon
      Absolut de acord, dacă e s-o luăm aşa, noi nici măcar nu existăm :)

      Totuşi, problema nu e că mori, ci CUM TRĂIEŞTI până mori. Cu puţină şansă, s-ar putea să mai prind 10-15 ani de viaţă. Doar că viaţa mea de acum e foarte departe de viaţa de "dinainte". Urcatul scărilor e un coşmar. Inclusiv activitatea sexuală este o provocare acum, din cauza medicamentelor care produc tulburări de erecţie şi a insuficienţei cardiace care produce sufocare.

      Întrebarea e: a meritat "distracţia"? Când nu te doare nimic, ai zice că "da". Când eşti captiv într-un trup defect, se schimbă un pic perspectiva :)
      • Like 3
    • @ nobody
      Cristi check icon
      Problema e cum traiesti pana mori, atata timp cat traiesti. Nici n-ar putea fi altfel. Eu sunt satul de cei care nu prea au habar de lumea in care traiesc, dar sunt experti in "lumea cealalta". Dupa ce mori nu stii daca va mai conta, pentru tine, cum ai trait. Pentru cei ramasi in viata, cum ai trait, conteaza, mai mult sau mai putin..
      Imi pare rau sa aud ca aveti asemenea probleme de sanatate, insa cu totii stim, mai mult sau mai putin, ca ne asumam riscul unor boli de tot felul fumand..
      Intrebarea e retorica, cata vreme nu ne inbolnavim, merita, apoi..
      Pe langa medicamente, cred ca va mai poate ajuta o alimentatie cat mai sanatoasa, miscarea desigur, nu e de neglijat nici partea psihica..
      • Like 1
    • @ M0sh0o
      Cristi check icon
      Eu prefer sa las altora contributiile mele la fondul de pensie..
      • Like 0
    • @ Cristi
      Ionel check icon
      Probabil esti tanar ai douazeci sau treizeci si ....de ani. Sa presupunem ca maine faci 55 de ani. Ai fi de acord sa nu mai traiesti de poimaine ?
      • Like 0
    • @ Cristi
      nobody check icon
      Nu mă înţelege greşit, nu intenţionez să te conving de ceva. Nu s-au lăsat convinşi nici măcar cei care m-au văzut la terapie intensivă plin de ace şi legat la tot felul de aparate înfricoşătoare :)

      În altă ordine de idei, gândim aproximativ la fel, eu însumi sunt un soi de agnostic-nihilist şi poate ne "întâlnim" la o trăncăneală virtuală pe https://deuce.ro/ , un forum pe care se aberează pe teme random :)
      • Like 1
    • @ Ionel
      Cristi check icon
      Presupui gresit in ceea ce priveste varsta. Pot muri linistit si azi, nu doar de poimaine. Multi considera ca exista doar o reteta de viata si ca orice om trebuie sa-si traiasca viata intr-un anumit fel, sa bifeze anumite must-uri (scuzati englezismul). Fiecare cu adevarul lui..
      • Like 1
    • @
      Cristi check icon
      Eu nu simt nevoia sa demonstrez cuiva ceva. Eventual.. sa-mi demonstrez mie ca pot face un anume ceva, dar nu altcuiva.
      Cat priveste "trasul ca boul din tigara..", te felicit ca nu faci parte din categoria respectivilor.
      • Like 0
    • @ nobody
      Cristi check icon
      Nu ma consider un nihilist, dar poate ca sunt si nu mi-am dat seama. In schimb sunt un agnostic, un agnostic teist.
      Eu nici macar nu-mi pun problema de a convinge pe cineva despre ceva. Adevarurile noastre sunt subiective si relative.
      • Like 0
    • @ Cristi
      nobody check icon
      Nu te consideri, dar ideile se potrivesc :) Citez din Wikipedia:

      "Existential nihilism is the philosophical theory that life has no intrinsic meaning or value. With respect to the universe, existential nihilism suggests that a single human or even the entire human species is insignificant, without purpose and unlikely to change in the totality of existence. According to the theory, each individual is an isolated being born into the universe, barred from knowing "why", yet compelled to invent meaning. The inherent meaninglessness of life is largely explored in the philosophical school of existentialism, where one can potentially create their own subjective "meaning" or "purpose". Of all types of nihilism, existential nihilism has received the most literary and philosophical attention."

      https://en.wikipedia.org/wiki/Existential_nihilism
      • Like 0
    • @ Cristi
      Victor66 check icon
      Corect. Asa de putin conteaza viata unui om comparativ cu nemarginirea universului si timpul care a trecut pana acum, ca nu inteleg de ce nu mori acum? Hai, combina 1 L de vodca cu ce vrei sau mai mult, baga 4 pachete de tigari in tine, baga heroina simultan.
      • Like 0
    • @ Victor66
      Cristi check icon
      Ar trebui sa intelegi ca exista o diferenta intre a nu-ti fi frica de moarte si a-ti dori moartea. Poate e prea subtila diferenta..
      • Like 1
    • @ nobody
      check icon
      @nobody , și la ce-ți folosește de facto încă 10-15 ani de viață? ca să ce, de fapt? aveai de gând să faci Everestul și nu te țineau plămânii? Oricum tonusul fizic și psihic de la 20 de ani e o amintire orice ai face. De sex ce să mai vorbim că oricum ai parte doar de babe obosite oricum și faci amor cu lumina stinsă, ușor băut căci imaginea e jalnică dar nu ai de ales. Deci...
      • Like 0
    • @ Ionel
      check icon
      Da. Mai am un pic și nu mă bucură bătrânețea sub nici o formă.
      • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult
sound-bars icon