Macron a înțeles că „are o carte de jucat ca intermediar între Occident şi ţările emergente”

Să vorbim puțin despre cum Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de intermediar între Occident şi „Sudul global”:

O analiză AFP indică faptul că prin găzduirea unui summit ce are ambiţia să reformeze sistemul financiar internaţional, Emmanuel Macron îşi propune să joace rolul de mediator între Occident şi „Sudul global” pentru a reduce „divizarea lumii”.

„O simt: putem face o enormă diferenţă pentru planetă şi în combaterea sărăciei”, a scris preşedintele francez miercuri pe Twitter, în ajunul deschiderii la Paris a Summitului pentru un nou pact financiar mondial, care timp de două zile reunește circa 40 de şefi de stat şi de guvern. Întrevederile au început de miercuri la Palatul Elysee cu preşedinţii Ciadului şi Gabonului, precum şi cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Ideea acestui forum informal fusese lansată în noiembrie anul trecut, iar observatorii internaționali spun că reprezintă un fir roşu al politicii externe a lui Emmanuel Macron, care apără un „multilateralism eficient”.

Liderul francez şi-a multiplicat summiturile „One Planet” (reuniuni cu participarea unor actori neguvernamentali), în marja negocierilor oficiale cu privire la climat şi biodiversitate, dar şi evenimente anuale ca Forumul de la Paris pentru pace, însă cu rezultate adeseori modeste.

În acelaşi fel, mergând în China pentru a-l îndemna pe omologul său Xi Jinping să-şi utilizeze influenţa asupra Rusiei pentru ca aceasta să-şi înceteze războiul în Ucraina, invitându-l la parada din 14 iulie de Ziua Naţională a Franţei pe premierul indian Narendra Modi în scopuri similiare, sau facilitând participarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summitul G7 din Japonia, Emmanuel Macron doreşte să fie cel care are iniţiativa.

Bertrand Badie, profesor de relaţii internaţionale la Sciences Po în Paris, vede în abordarea lui Macron o „continuitate a vechii viziuni gaulliste, această voinţă a unei Franţe care îşi păstrează rangul în lume şi care are pretenţia că poate să rezolve totul”, fără a avea neapărat mijloacele de a-şi satisface ambiţiile, căci a „devenit putere mijlocie, dar care nu vrea să recunoască aceasta”.

Însă Badie evidențiază totuşi „o luciditate, care trebuie să-i fie recunoscută, de a înţelege că ieşirea din crizele actuale trece printr-o orientare preferenţială spre ţările din Sud şi în special spre ţările emergente”. „Buna intuiţie” a preşedintelui francez este, deci, de a fi înţeles că „are o carte de jucat ca intermediar între Occident şi ţările emergente”. 

Această postură l-a determinat să încerce să devină primul lider occidental care să fie invitat, în august, la summitul BRICS, grup care reuneşte Brazilia, China, Africa de Sud, India, dar şi Rusia. Însă „decizia de a-l invita pe Macron trebuie luată nu numai de Franţa, ci şi de ţările BRICS, şi în primul rând de Africa de Sud, care este gazda acestui summit”, a precizat diplomaţia franceză într-un comunicat de presă.

De la tribuna Adunării Generale a ONU în septembrie anul trecut, Emmanuel Macron a vorbit despre necesitatea de a „construi un nou contract între Nord şi Sud” pentru a evita „divizarea lumii” şi a face faţă provocărilor epocii, de la războiul din Ucraina până la efectele schimbărilor climatice ori lupta împotriva sărăciei.

Summitul de la Paris din această săptămână se înscrie în această voinţă de a „evita logica blocurilor, a unei confruntări” între Occident şi „Sudul global”, remarcă Celia Belin, cercetătoare în cadrul Consiliul European pentru Relații Externe din Berlin, care mai spune că intuiţia liderului francez „este bună”. „Există o nevoie şi o cerere enormă a acestor ţări” pentru ameliorarea sistemului de finanţare internaţional, căci „disperarea este foarte mare”, mai spune cercetătoarea.

În consecinţă, Franţa stârneşte un amestec de aşteptări puternice şi de scepticism. Emmanuel Macron a obţinut câteva rezultate în ceea ce priveşte participarea la noul summit, cu preşedintele Braziliei, Lula da Silva, şi premierul chinez Li Qiang. El a consemnat un editorial împreună cu alţi 12 lideri, între care Joe Biden, care se angajează împreună cu el „să avanseze măsuri concrete” pentru o „tranziţie ecologică justă şi solidară”.

Dar există, de asemenea, absenţe notabile de la acest summit, în primul rând chiar preşedintele american, precum şi premierul indian Narendra Modi.

În absenţa unui mandat oficial al ONU, această întâlnire organizată „rapid şi un pic improvizat” riscă „să fie doar un summit în plus”, mai spun experții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp