Foto - Președintele Emmanuel Macron găzduiește summit-ul de la Paris. Profimedia Images
Un grup de peste o sută de economiști din toată lumea a transmis o scrisoare liderilor lumii, în care subliniază impozitarea celor mai bogați oameni de pe planetă ar putea ajuta țările mai sărace să facă tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să se redreseze în urma daunelor climatice.
Scrisoarea vine înaintea summitului pentru un nou pact global de finanțare, care va avea loc la Paris joi și vineri și care va fi găzduit de președintele francez Emmanuel Macron și de Mia Mottley, prim-ministrul din Barbados. Semnatarii acestei scrisori spun un impozit de 2% pe ,,bogăția extremă” ar aduce aproximativ 2,5 miliarde de dolari pe an, potrivit estimărilor recente, și că ,,cei mai bogați 1% din oameni, la nivel mondial, sunt responsabili pentru poluarea echivalentă cu dublul celei produse de cei mai săraci 50% din locuitorii planetei”. Concret, cei 100 de economiști, între care antropologul economic Jason Hickel, cer o taxă de 1,5% pe marile averi, legând simbolistic momentul de depășirea încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Cercetările recente sugerează că dacă emisiile combinate ale țărilor bogate ar fi luate în considerare pentru distrugerea pe care criza climatică o produce în țările mai sărace, țările bogate ale lumii le-ar datora celor sărace circa 6 miliarde de dolari pe an în „reparații” pentru daunele cauzate.
Mark Paul, profesor la Universitatea Rutgers și semnatar al scrisorii, a spus că țările bogate nu își asumă responsabilitățile. „Când liderii din nordul global spun că nu își permit să abordeze crizele globale este, pur și simplu, o minciună. Ceea ce este cu adevărat inaccesibil este status quo-ul. Adevărul este că nu lipsesc banii publici care pot fi dedicați cauzei, ci lipsește voința politică. Iar asta trebuie să se schimbe”, a apreciat Mark Paul.
În scrisoare, economiștii cer, de asemenea, încetarea subvențiilor dăunătoare pentru proiectele legate de combustibilii fosili și ștergerea datoriilor pentru unele dintre cele mai sărace țări de pe glob, care sunt direct afectate de criza climatică.
Alex Lenferna, profesor la Universitatea Nelson Mandela și cercetător la Climate Justice Coalition, a declarat că „țările din sudul global se îneacă în datorii, ceea ce conduce la austeritate și subminează capacitatea noastră de a răspunde la criza climatică”. „Avem nevoie de mult mai mulți bani publici pentru a conduce o tranziție cu adevărat justă. Nordul global trebuie să-și plătească datoria climatică și să nu folosească finanțarea climatică ca pe un lup în haine de oaie care le promovează interesele”, a adăugat Lenferna.
Richard Heede, cercetător în cadrul Climate Accountability Institute, a declarat că companiile care produc combustibili fosili trebuie să plătească pentru daunele pe care le-au cauzat. „Companiile care s-au îmbogățit de pe urma combustibililor fosili și care au acționat pentru a întârzia acțiunea climatică și a perpetua economia carbonului ar trebui, de asemenea, să contribuie pentru a ajuta națiunile și popoarele care au contribuit cel mai puțin la criza climatică.”
Summitul de la Paris este menit să abordeze preocupările profunde pe care le au țările în curs de dezvoltare cu privire la lipsa continuă a asistenței financiare care le-a fost promisă de mult de țările mai bogate, pentru a le ajuta să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să facă față impactului vremii extreme.
Lideri politici, inclusiv Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, emisarul special al SUA pentru climă, John Kerry, și premierul chinez, Li Qiang, sunt așteptați să participe la lucrările summitului.
Finanțarea climatică este o problemă din ce în ce mai controversată pentru țările mai sărace, care sunt supărate că țările mai bogate ajută Ucraina și au găsit resurse financiare în valoare de trilioane de dolari pentru a face față pandemiei de coronavirus, dar nu sunt dispuse să le ajute cu impactul crizei climatice.
În noiembrie 2022, guvernele lumii au convenit, în cadrul COP 27, să înființeze un fond pentru „pierderi și daune”, pentru a ajuta la reconstrucția comunităților afectate de dezastrul climatic. Dar nu există încă un acord cu privire la modul de strângere a banilor necesari umplerii acestui fond. De asemenea, țărilor mai sărace le este greu să acceseze bani pentru dezvoltarea ecologică a economiilor lor, în ciuda faptului că sunt îndemnate de țările mai bogate să-și reducă emisiile.
În cadrul summitului de la Paris se vor discuta, de asemenea, potențiale noi surse de venituri, cum ar fi taxele pe activități cu emisii ridicate de carbon, inclusiv transportul maritim global.
Avinash Persaud, consilier economic premierului din Barbados, a declarat pentru The Guardian că „avem nevoie de o regândire completă a întregii legături dintre climă, datorii și dezvoltare”, pentru că multe țări sunt în situația de „a se îneca”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In acelasi timp fara o aboardare unitarea globala orice activitate in domeniul redresarii climei are un efect limitat. Degeaba aerul in Europa miroase a levantica, cand in China miroase a ulei ars.
P.S. Chiar astazi am auzit la TV ca Europa - in ciuda activismului si varfului de lance in domeniul energiei verzi - are cea mai mare crestere medie a temperaturii - respectiv 2 grade Celsius - fata de celelalate continente. Si aici intrebarile sunt de ce si de unde considerand ca noi am externalizat tot ce era poluant in Estul indepartat?