Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Mai avem suficient aer cât să supraviețuim în această țară?

Alexandra Ivanov

Foto - Captura video Monitorul de Botoșani

„Nu am aer” - a fost strigătul de ajutor al Alexandrei, tânăra de 26 de ani care a murit săptămâna trecută la maternitatea din Botoșani după ce nu a fost băgată în seamă de nimeni timp de 7 ore, deși sângera din cauza pierderii unei sarcini.

În certificatul medical constatator, la cauza morții apare scris insuficiență cardiorespiratorie acută și edem pulmonar acut, ca urmare a unei sarcini oprite în evoluție complicată infecțios. Conducerea Spitalului Județean de Urgență din Botoșani a transmis că tânăra a fost tratată conform protocolului.

Protocolul pe care îl invocă reprezentanții spitalului (pentru a se apăra după ce cazul a șocat opinia publică și a devenit unul cu impact național) este mai mult o metodă ce prevedere „lipsa de îngrijire a pacienților”. Această metodă a fost învățată și perfecționată timp de peste trei decenii de modul total iresponsabil în care politicienii ajunși la guvernare au tratat sistemul public de sănătate din România.

Cei care s-au perindat pe la putere timp de 30 de ani au investit în sistemul public de sănătate doar cât să-l țină la limita supraviețuirii, nu ca să-l facă să performeze sau să reacționeze prompt la crize.

Cei care au cultivat ani la rând maladiile actuale din sistemul public de sănătate, justificându-și letargia guvernamentală prin „greaua moştenire", sunt direct vinovați pentru faptul că nu au întărit capacitatea sistemului de a evita decesele survenite din cauze care nu trebuiau să apară acolo unde ar fi trebuit să existe performanță managerială.

La Spitalul Județean de Urgență din Botoșani unde a murit tânăra de 26 de ani performanța managerială era asigurată de Angel Iulian Călin, un individ care nu prea are multe studii și care nu are niciun fel de experiență în sănătate, dar care a fost numit în fruntea celui mai mare spital din Botoșani, pe linie politică, direct de președinta Consiliului Județean, social-democrata Doina Federovici. Pentru că așa funcționează România prin contraselecție.

În toți anii ăștia de când urmăresc politica din România am învățat că cel mai adesea selecția pentru un post [la stat] nu are nicio legătură cu pregătirea sau competența celui căruia i se dă șefia unei instituții. Contează cât tragi pentru partid sau îi oferi acestuia.

La fel ca în cazul Alexandrei, sistemul public de sănătate românesc NU MAI ARE AER din cauza politicienilor care au întreținut ani la rând corupția din spitale, din cauza clientelismului intern, din cauza afacerilor bazate pe sănătatea oamenilor, din cauza lipsei de resurse, dar mai ales din cauza condițiilor improprii confortului pacienților și performanței medicale.

De la revoluția din decembrie ‘89 și până în prezent, România a avut aproape 30 de miniștri ai Sănătății, fără să-i punem la socoteală pe cei interimari. Unii au prins mai multe mandate, alții au plecat după câteva săptămâni sau câteva luni. Totuși, indiferent de timpul petrecut în fruntea instituției, mulți dintre cei care au guvernat peste sănătatea publică din România și-au găsit timp să facă ceva rău pentru sistem (voit sau din greșeală) și prea puțin (sau spre deloc) pentru a-l îmbunătăți. În toți acești ani ai tranziției, legea de funcționare a sistemului medical din România a fost modificată de 2.000 de ori, iar investițiile în noi unității sanitare au lipsit cu desăvârșire.

S-au adoptat mai degrabă soluții de avarie sau spoire/cârpire, care au constat în reparații aduse spitalelor deja existente. Astfel, sănătatea românească a devenit un lung șir de improvizații, care a generat și generează în continuare crize peste crize (locale sau naționale) și care a scos la suprafață aroganța unor decidenți administrativi (manageri de spitale), deprofesionalizarea unor instituții publice și ușurința prin care demnitatea umană poate fi încălcată.

Sistemul public de sănătate trebuie reformat de la bază, adică toate unitățile spita­liceşti să fie centralizate și trecute în subordinea unei singure instituţii (Minis­terul Sănătăţii), care, cu resurse su­plimentare, să se ocupe de gestio­narea coerentă a activității. Cât timp vor exista spitale care sunt în subordinea altor Ministere, a primăriilor sau în subordinea consiliilor judeţene, sistemul va rămâne prins în lupte politice care vor genera doar haos, multe probleme structurale și deces.

Rămâne totuși întrebarea: ce ne facem când nu mai avem aer?

Unii s-ar grăbi să răspundă: „încercăm să respirăm”.

Dar oare mai putem să respirăm în țara asta, când corupția și incompetența distrug vieți și omoară oameni în fiecare zi?

Mai putem să respirăm în țara asta, când politicienii ignoră să vorbească despre problemele reale și acționează doar cu ochii pe sondajele electorale?

Mai avem suficient aer ca să supraviețuim într-un context în care este tot mai răspândită incompetența și lipsa de responsabilitate a celor care nu vor sa înțeleagă ideea de comunitate și modul civilizat în care ar trebui să ne comportăm cu cel de lângă noi?

La fel ca în cazul fetei de la Botoșani, pare că nu mai avem aer și putere ca să îndreptăm lucrurile strâmbe din țara asta. Gaura în bugetul de stat pe care au făcut-o politicienii, sistemul de justiție tot mai măcinat de probleme și scandaluri, pensiile speciale și privilegiații neamului, propaganda și conspirațiile care sunt tot mai răspândite și mai crezute de mulți cetățeni, cocalarii care se bat cu salvamarii pentru că nu sunt lăsați să intre în valuri pe mare agitată, polițiștii care întorc capul atunci când descoperă un copil de 19 cu droguri în mașină și îi dau drumul înapoi pe străzi la volanul unui bolid care nu avea RCA, femeia care a ajuns să nască pe trotuarul din fața unui spital de provincie și cazul Alexandrei sunt doar câteva din exemplele ultimelor luni, care indică faptul că societatea noastră NU MAI ARE SUFICIENT AER, iar incompetența, prostia și corupția poluează atât de mult încât decesul democrației din România pare tot mai realizabil.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Va mai aduceți aminte de perioada în care a apărut boala covid 19 ne afecta puternic? Medicii au fost recompensați pentru asa zisul curaj de care dădeau dovada, astăzi însă vedem cât se poate de clar cât de bine pregătiți erau. Mureau oamenii pe capete atunci la fel ca și acum. Dar mai important este ca le-am dat salarii.
    • Like 0
  • Eu privesc altfel lucrurile. La spitalul din Botosani, si in celelalte spitale si azile s-a adunat o gasca de oameni fara suflet, fara compasiune, fara mila si empatie... parca ordinul pe unitate a fost angajarea psihopatilor si sociopatilor. Poate sa fie ministrul Sanatatii si Maica Tereza....daca la baza, in spitale medicii si asistentele sunt total lipsite de empatie, de profesionalism ....degeaba!!!!! Poti sa ai cele mai bune protocoale.....daca cei care le aplica sunt monstrii cu chip uman.....degeaba.
    Se mai iluzioneaza cineva ca in pandemie aceiasi doctori si aceleasi asistente au ingrijit pe bune pacientii covid??? ....si atunci, ca si acum, oamenii au murit cu zile.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult