Bolnavii de gripă ar putea rămâne fără loc în spitale, din cauza suprasaturării acestora cu bolnavi Covid. În urmă cu doi ani, unul din trei pacienţi diagnosticaţi cu gripă a necesitat internare în spital. (Foto: Getty Images)

După 1 an și jumătate de la începutul procesului, mai multe discuții cu Diana și drumuri făcute de avocați la Bacău, ne aflăm în fața unei mici victorii: am câștigat decontarea costurilor cu tratamentul Andradei în valoare de 28.107 euro (foto credit: Ciprian Băbușanu).

A propos de "bonusuri", știți cât mai costă o cezariană? Mult! Știți că nu se plătește doar mâna 1, nu? Și mâna 2, neonatologul, anestezistul și asistentele. Evident, după operație ești la mâna asistentelor. Aici nu mai poate interveni nici doctorul curant, ești pe teren minat, pășești ca pe coji de ouă. (Foto: Variety.com)

În ziua în care în Parlament cuvintele goale zburau ca așchiile la tăietor, un conațional s-a stins pe un pat din Bruxelles. Pentru el “dezbaterea” din Parlament a venit prea târziu. Și dă-i și luptă cu mize mici, cuvinte mari și ascuțite în căutarea de vinovați. (Foto: Captură Digi24)

Lucram la modular în timp ce numărul de cazuri scădea... am auzit atunci multe voci zicând că e degeaba, că uite, gata cu COVID-ul, nu mai e nevoie de niciun modular, că am aruncat banii pe fereastră. Mulți au crezut în vară că România e păzită, că românii au o genă, că suntem poporul ales și pe noi nu ne lovește virusul ca pe ăia din vest. Ne-am relaxat cu toții, autorități și cetățeni, și am ajuns aici.

Ar fi deci imperios necesar ca asemenea practici să se generalizeze, inclusiv în sistemul medical de stat, iar specializarea să primească și recunoașterea oficială în nomenclatorul ocupațiilor din România. Foto Guliver/Getty Images

De ce este așa de important de înțeles ce am făcut bine și unde am avut noroc? Pentru că vrem sau nu această pandemie nu este ultima pe care o trăim. (Brendan Smialowski/ AFP/ Profimedia)

În prezent se recompensează volumul de tratamente, nu rezultatele medicale obținute, astfel că nu se  oferă nicio cale pentru a recompensa cei mai buni furnizori, pentru a-i face mai atractivi pentru pacienți. (Luis Robayo/ AFP/ Profimedia)

În domeniul User Experience noi folosim ceea ce se numește - Customer Journey Mapping. (Foto: Canadian Press / Shutterstock Editorial / Profimedia)

„Atât sistemul nervos central, cât și nervii periferici pot fi afectați direct de către coronavirus și de asemenea pot suferi consecințe indirecte, în contextul tulburărilor de oxigenare a țesutului nervos.”

Surpriză și bucurie este că putem și noi. Putem face, dacă trebuie, aparate de respirat și măști, izolete și combinezoane. (Foto: Zhang Duan/ Avalon/ Profimedia Images)

600 de bolnavi de COVID-19 sunt tratați în Spitalul Județean de la Suceava, cel mai mare focar de coronavirus din România.

Ne va doborî inconștiența cu care tratăm realitatea din jurul nostru. Faptul că suntem o specie din ce în ce mai superficială, mai leneșă în gândire, lentă în a raționa și a asimila informația, ne va pune în genunchi.

După trecerea șocului, vom ști cum să abordăm și alte provocări ale epidemiei, iar treptat vom reveni către un „nou normal". Probabil nu va fi „normalul” cu care eram obișnuiți. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

În condițiile în care Spitalul de Boli Infecțioase alocă a treia secție doar bolnavilor depistați cu coronavirus, Pneumoftiziologia intră în prima linie a frontului. Cu mâinile goale. Medicii cer ajutor

„Cea mai mare presiune este din cauza pacienților și aparținătorilor, care nu vor să respecte măsurile de carantină. Ei insistă să vină și să se înghesuie în fața unităților medicale. Nu pot să zic că a crescut în mod deosebit, dar nu a scăzut. Din păcate, oamenii nu înțeleg că trebuie să respecte acea distanță și că trebuie să vină la spital doar dacă le este pusă viața în pericol. Avem mulți pacienți care vin doar pentru a face un control”, spune medicul.

Constantin Popa, fiul femeii în vârstă de 70 de ani care a murit la Spitalul Județean Constanța, după ce a așteptat 16 ore pe un scaun, acuză cadrele medicale că nu au făcut nimic pentru a-i salva mama. (Foto: ziuadeconstanta.ro)

O femeie în vârstă de 70 de ani din Constanța a murit după ce a fost lăsată să aștepte vreme de 16 ore pe holul Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean. Fiul pacientei acuză personalul medical că nu s-a îngrijit de starea de sănătate a mamei sale și a depus o plângere la Poliție, relatează Mediafax.

Pe filmare se poate vedea cum un angajat al UPU îl amenință și pare că îl lovește cu o mătură pe bărbatul care stă pe o bancă de lemn. Auzim cum coada măturii lovește lemnul, iar angajatul spune: „Ieși afară! Ei, stai că vin eu...”.

„De la trotinetă la Tesla, așa e trecerea de la ce avem acum la ce urmează să primim”, spune doctor Cristina Pascale imaginându-și ce va însemna pentru copiii pe care îi îngrijește o aparatură performantă și nouă: două monitoare de funcții vitale, două incubatoare deschise și două mese de resuscitare, pe care compartimentul de nenonatologie în care lucrează le va primi în următoarele săptămâni.

”E Crăciunul și la doamna doctor!”. Sigur că e Crăciunul și la doamna doctor, drept urmare pacienții ar face bine să nu se îmbolnăvească în perioada aia, că se tratează singuri. Sistemul ăsta în care ce zice doamna doctor e sfânt și dacă, Doamne ferește, nu zice nimic, atunci chiar nimic nu facem trebuie să dispară din spitale. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Ianis a fost un băiețel de șapte ani din Pașcani, județul Iași. A murit în această săptămână la Spitalul din Pașcani. Nu a fost considerat urgență la internare și a fost aruncat într-un pat la etajul cinci al spitalului, spune tatăl băiețelului.

Giulești 2010, 6 bebeluși mor într-un incendiu la Maternitatea Giulești și alții rămân cu sechele pe viață. Vinovații? O asistentă medicală, electricianul și șeful serviciului tehnic. Managerul primește o amendă penală. (Foto: Digi24)

Gata? Asta a fost? La 30 de ani nu se mai poate face nimic pentru mine? (Foto: Guliver/Getty Images)

Orașele mari sunt suprasaturate cu medici, pentru că ei nu vor să plece să lucreze în provincie în condiții precare, după ce s-au pregătit în centre relativ bine dotate. (Foto: George Călin/Inquam Photos)

Ne gândim că nouă nu ni se poate întâmpla și asta este o minciună frumoasă pe care ne-o spunem, pentru că în adâncul sufletului, știm că oricui i se poate întâmpla, oricând. Și mai știm și că atunci când vom fi în astfel de momente, banii și socotelile noastre de “azi pe mâine” nu vor mai valora nimic. (Foto: Guliver/Getty Images)

Între timp ne-am dat cu toţii seama că factura divorţului e cu mult mai costisitoare, iar banii de investiţii sunt dar nu sunt, căci şi acordul cu UE e şi nu e. (Foto: Guliver/Getty Images)

Dacă este diagnosticat în fază incipientă, cancerul de sân este complet vindecabil în proporție de 94%. Din păcate majoritatea cazurilor din România sunt descoperite în stadii foarte avansate. (Foto: Guliver Getty Images)

Pare o scenă dură, desprinsă parcă dintr-un film de tipul „Moartea domnului Lăzărescu”, cu deosebirea că, de data asta, protagonistul nu este plimbat de la un spital la altul, ci lăsat să zacă pe maidan, în amiaza mare, într-o zi caniculară. Românii se revoltă pe rețelele de socializare, opinează în unanimitate că „în România, ești lăsat să mori cu zile!”.

Trecând peste condițiile excepționale pe care le-am găsit într-un spital de stat din Finlanda, lucruri care sunt absolut normale într-o țară normală, ceea ce m-a impresionat profund și mi-a schimbat viața radical a fost modul în care sistemul de sănătate finlandez înțelege să aibă grijă de pacient după ce acesta a fast salvat și după ce a părăsit spitalul. (Foto: Facebook/Adrian Wolkowski)

Poate dacă mi-ar fi povestit cineva că un secretar de stat din Ministerul Sănătății i s-a adresat unui pacient cu amenințarea „Vei plăti pentru ceea ce faci”, nu aș fi crezut. Din păcate, aceste cuvinte mi-au fost adresate mie, un băiat de 20 ani care suferă de o boală incurabilă. (Foto: arhiva personală)

E bine să ştiţi că dacă aveţi treabă cu medicii de familie zilele astea, îi găsiţi mai ales între 0:00 şi 4:25, în vârful patului, cu tokenul într-o mână şi cafeaua în cealaltă, încercând să bage în sistemul informatic munca lor de peste zi, ca să poate fi apoi, nu se știe când, plătiți. (Foto: Inquam Photos)

Mii de angajați din Sănătate protestează față de noua lege a salarizării, care scade în loc să crească multe dintre veniturile din sistemul sanitar.

„Trebuie să schimbi toată infrastructura, numai cu salariul nu merge. Mie mi-e frică de această acțiune de a crește salariul, toate părțile celelalte, infrastructura și alte calități de care avem nevoie în sistemul de stat vor suferi și vor fi salarii mai mari, mentalitate neschimbată a medicilor, ciubucurile vor rămâne în continuare”, crede Wargha Enayati, cardiologul care a fondat rețeaua Regina Maria. (Foto: Guliver Getty Images)

Orice medic ține minte pacientul care a murit practic în mâinile sale. Am cu mine, în memoria de lungă durată, privirile multor pacienți care nu mai sunt de mult printre noi: femei care au murit la naștere sau în urma unor avorturi septice, copii infectați cu HIV în anii ‘80-’90; în ‘93 când în garda mea de medic rezident a murit un copil de 2 ani, lovit de o mașină, am plâns până dimineața. (Foto: Guliver Getty Images)

Între 2010 și 2016 în jur de 16.000 de medici au părăsit România pentru a profesa în străinătate. În spitalele din România, rămân posturi neocupate și tot mai puțini specialiști care să lupte cu moartea și cu boala. Ce i-ar putea aduce înapoi? Cu certitudine nu doar creșterea veniturilor conform noii grile de salarizare, crede medicul cardiolog Vasi Rădulescu. (Foto: Facebook Alexandra Stan)

Medicii se întâlnesc cu suferința în fiecare zi, însă nimic nu îi pregătește pe deplin pentru momentul în care ajung să piardă un pacient. „E cumplit. Am și plâns, recunosc, eram și mai tânăr, m-am dus într-o baie mică în spital și am plâns când s-a întâmplat chestiunea asta, când am văzut moartea”, spune medicul cardiolog Vasi Rădulescu. (Foto: Guliver Getty Images)

A murit un medic. L-au găsit în camera de gardă. Avea doar 38 de ani. O să spuneți că nu-i nicio tragedie, moartea e simplă în natură, dar vă răspund că s-a închis într-un vid o poveste a unui om care mergea la mai multe spitale, să-și ajute colegii, să ajute oamenii, peste orice urmă de concept de viață personală. S-a închis într-un vid și potențialul de a trata sau salva de la moarte mii, poate zeci de mii de pacienți. (Foto: Guliver Getty Images)

Medicul Mihai Lucan ar fi avut în Ministerul Sănătății informatori care îi spuneau cum se desfășoară controalele la Institutul de Transplant Renal de la Cluj pe care îl conducea, a declarat, pentru postul Digi 24, fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

„Avem nevoie de plăcuțe de electro-cauter, niște nimicuri dacă o luăm așa. Măști, mănuși de diverse mărimi, ață chirurgicală. Sunt sincope care nu ar trebui să se întâmple, dar așa e când Casa de Asigurări nu asigura banii necesari ca sa se facă aprovizionare și storcuri”, spune profesorul Ioan Cordoș.

Mă apucă frica. Încep să număr scaunele și plăcile de la gresie. E o mizerie infectă, o amestecătură de vechi și zoaie întinse cu mopul de femeile de serviciu.

În lipsa tratamentelor corespunzătoare și aplicate la timp, dar și din cauza infecțiilor spitalicești, copiii bolnavi de cancer din România au de 2 ori mai puține șanse la viață decât cei din țările occidentale. UNTOLD și Bursa de Fericire construiesc primele două camere sterile din Cluj-Napoca, la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii. Proiectul este estimat la peste 100.000 euro, iar lucrările sunt planificate pentru anul 2018.

Criza din sistemul românesc de sănătate este o criză a managementului şi nicidecum a sistemului ca atare. Aceiaşi medici care astăzi lucrează ineficient, aceiaşi medici care astăzi tratează mult mai mult forme cronice ale bolilor şi ajută mult prea puţin la prevenirea acestora, aceiaşi medici şi acelaşi personal de suport activ astăzi în spitalele de stat, lucrează la polul opus în sistemul privat. (Foto: Guliver Getty Images)

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, spune că, potrivit proiectului legii salarizării unitare, salariile medicilor vor crește până la 3.600 de euro în cazul unui medic care lucrează în Terapie Intensivă. (Foto: Inquam Photos)

Zeci de părinți au protestat marți seară în fața Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad față de felul în care personalul medical i-a tratat pe copiii lor în timp ce erau internați, dar și față de condițiile din spital. (Foto: Glasul Aradului)

Vrăbi, iubita fostului manager al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, a urcat, în luna noiembrie, pe scenă la Londra în calitate de Gabriela Firea. Deși a fost prezentată de mai multe ori drept primarul Capitalei, Gabriela Firea, Vrăbi, pe numele ei real Eugenia Chiriac, nu a făcut niciun gest pentru a lămuri că nu așa stau lucrurile. (Sursa: Captură gsp.ro)

„Criza din sistemul public de sănătate are la bază faptul că întregul personal medical este foarte prost plătit, ceea ce creează frustrări și creează un sistem oarecum autocrat, piramidal de funcționare, în care fiecare participant caută să devină stăpânul propriului loc, al propriei feude, care poate fi mai mare sau mai mică. Dacă îi încredințezi unui doctor un pat într-un spital să poate interna pacienți pe el, el va considera că e „al lui”, personal, dacă îi dai să conducă o secție, cu atât mai mult. Acest fapt apare din cauza unei organizări problematice și din cauza faptului că toți medicii sunt foarte prost plătiți, sunt puțini, sunt suprasolicitați”, spune conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, într-un interviu pentru Republica.

Dar pentru pacienți de ce n-ați ieșit niciodată să țipați? Când ați văzut că viermii colcăie pe oameni în spitale, de ce n-ați protestat? (Inquam Photos/ Octav Ganea)

Uite cum cardul ăla blestemat chiar reduce costurile! Nu se mai internează nimeni, nada rețeta, nema procedura. Trimiți omul acasă și, din reflex, îi mai și spui “sănătate!” (Foto: Liviu Florin Albei/Inquam Photos)

Un proiect de hotărâre de Guvern supus dezbaterii publice prevede că unitățile sanitare vor fi obligate să dea publicității atât informațiile despre achizițiile făcute, cât și despre sponsorizările primite de medici de la producătorii sau distribuitorii de medicamente. Totodată, aceștia din urmă vor avea obligația transparentizării studiilor clinice.

Toni Grecu și Ioan Gyuri Pascu au fost tovarăși de drum când o lume se schimba cu alta. Pe atunci, la începutul anilor '90, strada oferea un spectacol uluitor. Ioan Gyuri Pascu l-a făcut însă nemuritor.

Am auzit discuții în supermarket, la cumpărături de exemplu, îndreptate nu direct spre români, ci spre est-europeni în general. Au auzit remarci de genul „Când pleacă ăștia înapoi de unde au venit?”, spuse pe la spate. (Foto Guliver/Getty Images)

Jurnalistul Cătălin Tolontan vorbește, într-un interviu pentru Republica.ro, despre declarațiile confuze ale procurorului general Augustin Lazăr în cazul Hexi Pharma, despre mersul anchetei în ceea ce privește dezinfectanții diluați și despre schimbările petrecute în sistemul sanitar în ultima perioadă.

Prima rețea a donatorilor de sânge din România, lansată la jumătatea lunii iunie 2016, a adunat peste 2500 de membri. Fondatorii proiectului anunță că aplicația Și eu donez are acum un nou modul, dedicat cadrelor medicale din sistemul medical, care pot trimite solicitări de sânge comunității de donatori. De asemenea, din luna august, aplicația de smartpone permite trimiterea alertelor către donatori, care vor ști dacă cineva din județul lor are nevoie de sânge.

- Domnu doctor, dar nu vă supărați dacă vă întreb și eu ceva?... - Nu mă supăr, întrebați orice... - Pe mine cât mă costă? (Guliver Getty Images)

Cristian Ghinea, la Interviurile Republica, partea 1. „Aveam o frică de SANEPID, veneau în fiecare săptămâna și ne luau probe de pe halate”. (Guliver Getty Images)

Laura Codruța Kovesi la Interviurile Republica. Procurorul șef al DNA crede că statul ar trebui să interzică în anumite domenii importante sponsorizarea instituțiilor publice și a angajaților acestora de către companii private. (Inquam Photos / Octav Ganea)

Taxiul a sosit în scurtă vreme, am urcat și am încercat să însăilez, din politețe, un dialog cu șoferul care părea de altfel plictisit. „Cu tariful ăsta de 1,39 lei / km, eu ca șofer fac muncă patriotică”, spune el. Instinctiv am privit aparatul de taxare căci mi-am reamintit de metoda „maimuței” folosită de șoferii de taxi ca să mărească numărul de impulsuri în aparat, „diluând” astfel numărul de kilometri și mărind valoarea bonului fiscal. (Inquam Photos)

Majoritatea medicilor trăiesc drama zbaterii zilnice, aceea de a face alegeri pe culoarul morții, între ceea ce le dictează conștiința și constrângerile sistemului. Cum s-a ajuns aici? Cum salvatorii au ajuns mercenari? Cum și-au pierdut omenia? Putem noi arunca cu piatra? Doar ei știu ce se întâmplă pe “culoarul morții” sau noi toți suntem părtași?

„M-am dus la un centru de urgență, unde medicul mi-a zis că nu știe ce am, aia e febră de om răcit sau gripat, dar nasul, gâtul și plămânii erau la locul lor. Mi-a mărturisit chiar că, după ce m-a anunțat asistenta, s-a uitat pe internet înainte să mă primească să vadă cum răcesc oamenii pe planeta România”. Aventurile unui român în sistemul medical din Japonia. (Foto: Guliver Getty Images)

Ce vise?! Ce emoții?! Nu mai bine intrăm în acest nou capitol al vieții noastre cu o grămadă de draci? (Foto Guliver/Getty Images)

În ceea ce ține de domeniile aflate în competența administrației locale, în dezbaterea dintre candidații la Primăria Municipiului București s-au iscat discuții aprinse pe domeniul sanitar, candidații aruncând în luptă cifre și date care merită verificate din perspectivă factuală.