Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Maia Sandu nu are nevoie de lingușeli. O admirație responsabilă pentru un lider demn

Maia Sandu - 2024

Foto:  Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia

Victoria din 3 noiembrie 2024 mi-a stârnit câteva observații extrase din contextul public de la noi. Ne așteptăm la un tsunami de laude deșănțate în opinia românească. Trăim toți, însă, o mare bucurie legată de victoria președintelui Maia Sandu și a curentului pro-european din Basarabia. Este o victorie a Europei împotriva asiatismului agresiv și înspăimântător. Am așteptat cu sufletul la gură această mare victorie.

Cu câteva zile în urmă, Toader Paleologu declara cu multă convingere că „România are doi președinți, iar președintele de care suntem mândri este Maia Sandu”. Poate că din aceste vorbe adânc „înțelepte” am aflat că în fruntea României se află un executiv bicefal, Iohannis – Sandu. Cred că este vorba despre faptul că ne ia gura pe dinainte și inima românească pe deasupra, toate asamblate într-o metaforă păguboasă. De altfel, unii intelectuali români se distribuie fie într-un patetism admirativ, ieftin și pe alocuri imatur, fie într-o critică fără margini față de toată lumea. Între cele două ipostaze nu mai există viață și nici echilibrul bunului simț. Înțelepciunea noastră etnică rezidă în mare parte în vârful limbii, situându-ne în permanență în metafore. Ar trebui să ieșim din metafore, dar acest lucru este destul de greu pentru că ieșirea din metaforele mioritice, din mitologiile și miturile în care trăim într-un vocabular măiestrit fac parte organică din ființa noastră, sunt strategii de supraviețuire identitară în vremuri grele, dar mai ales, prețiozități intelectualiste. T. Paleologu mai afirmă că „românii au avut norocul să fie reprezentați măcar de Maia Sandu” întrucât „președintele Iohannis nu prea a reușit”.

Se pare că T. Paleologu nu s-a desprins de visul de mărire și de înălțare a lui T. Băsescu pe care, la un moment, dat l-a adulat. Băsescu nutrea în secret să fie deopotrivă președintele României și al Basarabiei, el obținând și cetățenia R. Moldova, încercând astfel să-și astâmpere „pohta ce am pohtit”, asemenea lui Mihai Viteazul. Ca să dea bine la public, T. Paleologu doar se face că nu știe că se află într-o penibilă confuzie, și anume, că puterea se distribuie și se exercită la nivel de state, tot așa după cum însăși existența lui se traduce pleonastic, vorba lui G. Liiceanu, în „Paleologu este îmbolnăvit de el însuși”. Îmbăiat în intelectualismul care îi alimentează narcisismul, acest tânăr de mai multă vreme personaj public voia ca într-un timp foarte scurt să fie și șef de școală, și diplomat, și ministru, și fiu de părinte prestigios, și președinte al țării. Apăsat pe vorbe, el este un produs al retorismului frivol, dâmbovițean și balcanic, care a ajuns ca „lumea nu putea să-l mai încapă”.

Maia Sandu nu are nevoie de asemenea bezele ridicole, ea este președintele demn al unui stat pe cale de a se europeniza și de a se impune în spațiul public internațional, iar astfel de lingușeli i-ar face deservicii, mai ales în fața propagandei speculative și toxice a Kremlinului, care ar performa pe seama „imperialismului” României. Ar fi destul doar acest argument pentru a ne raporta cu decență și cu admirație temperată și responsabilă față de un președinte de stat atât de vânat și atât de supus compromisului practicat de Uniunea Sovietică precum este Maia Sandu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult