Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Maia Sandu spune că are loc o „discuție serioasă” cu privire la încheierea unei alianțe militare mai largi, fără a nominaliza NATO

Maia Sandu - Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Președintele Maia Sandu a declarat pentru Politico că are loc o “discuție serioasă” cu privire la încheierea unei alianțe militare mai largi.

Invazia Rusiei în Ucraina generează un proces de reflecție în Moldova vecină cu privire la necesitatea ca țara să se îndepărteze de neutralitatea sa consacrată prin constituție și să se integreze într-o “alianță mai mare”.

Întrebată despre o potențială aderare la NATO a Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO că țara încă analizează următorul pas și dacă ar fi nevoie de o modificare constituțională pentru a face acest lucru.

“Acum, există o discuție serioasă … despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea. “Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic.”

În răspunsul său, Sandu a avut grijă să nu menționeze NATO, un cuvânt de nesuportat pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-european al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

Deși Republica Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo

Maia Sandu, împreună cu alți lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București – prima dată când un ministru de externe moldovean a participat la o reuniune ministerială NATO. La acea reuniune, aliații NATO au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forțele de apărare moldovenești. De asemenea, România, membră vecină a NATO, este deosebit de dornică să sporească cooperarea militară cu Republica Moldova.

Cel mai evident obstacol în calea integrării în continuare a Republicii Moldova este faptul că soldații ruși sunt staționați în interiorul țării, în regiunea separatistă Transnistria.

Cu toate acestea, calculele militare devin tot mai presante. Moldova s-a aflat periculos de aproape de conflictul care a început acum aproape un an. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul țării. Atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina lasă fără curent și în Moldova.

Moldova trebuie să execute un dans delicat: pe de o parte, să rămână fidelă traiectoriei sale pro-occidentale și UE, pe de altă parte, să nu agraveze relațiile cu Rusia până la punctul în care aceasta ar putea folosi forța militară.

Republica Moldova este o țară pașnică

Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu NATO și Occidentul, considerând că fostul stat sovietic se află în sfera sa de influență.

Însă Maia Sandu respinge orice percepție conform căreia demersul Moldovei de a-și consolida apărarea – fie prin creșterea propriei capacități militare, fie prin stabilirea unor relații mai strânse cu alți aliați – este provocator, afirmând că Rusia, nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.

Cu toate acestea, calculele militare devin tot mai presante. Moldova s-a aflat periculos de aproape de conflictul care a început acum aproape un an. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul țării. Atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina lasă fără curent și în Moldova.

Moldova trebuie să execute un dans delicat: pe de o parte, să rămână fidelă traiectoriei sale pro-occidentale și UE, pe de altă parte, să nu agraveze relațiile cu Rusia până la punctul în care aceasta ar putea folosi forța militară.

Republica Moldova este o țară pașnică

Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu NATO și Occidentul, considerând că fostul stat sovietic se află în sfera sa de influență.

Însă Maia Sandu respinge orice percepție conform căreia demersul Moldovei de a-și consolida apărarea – fie prin creșterea propriei capacități militare, fie prin stabilirea unor relații mai strânse cu alți aliați – este provocator, afirmând că Rusia, nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.

“Moldova este o țară pașnică. Nu Moldova este cea care a pornit un război împotriva vecinilor săi”, a spus ea. “Propaganda rusă a reușit să convingă o parte a populației că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic și nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit.”

Maia Sandu, un fost oficial al Băncii Mondiale, a fost aleasă în funcția supremă din stat în 2020 promovând o campanie bazată pe un discurs anticorupție

În iunie, țara va găzdui cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene, un forum la nivel european pentru țările din UE și din afara UE, care s-a reunit pentru prima dată la Praga, anul trecut.

Moldova, care, sub guvernul pro-occidental Sandu, s-a angajat să adere la UE, a primit statutul de candidat în iunie. În timp ce discuțiile privind aderarea sunt în curs de desfășurare, perspectiva aderării este încă la câțiva ani distanță.

Cu toate acestea, UE și-a sporit sprijinul pentru această țară, alocând Moldovei sute de milioane de euro sub formă de împrumuturi și granturi de la invazia rusă în Ucraina. Pentru a facilita renunțarea Moldovei la gazul rusesc, rețeaua de electricitate a țării a fost sincronizată cu UE anul trecut – un nou pas semnificativ către Occident.

În general, Maia Sandu spune că țara rămâne foarte “vulnerabilă” și este supusă războiului hibrid rusesc prin propagandă și dezinformare. Dar, pentru moment, nu se confruntă cu amenințări militare. Motivul? Curajul și reziliența ucrainenilor. “Mulțumită curajului și rezistenței ucrainenilor, nu ne confruntăm cu amenințări militare deocamdată”, spune ea. “Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul dintre ele nu se compară cu situația din Ucraina și, și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii.”

Articol publicat inițial pe project-e.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu pàrere de ràu si cu durere'n glas, alianta aia cred cà e CSI; càci cu droaia de rusi pe care o au ca minoritate, cu Transnistria si Gàgàuzia în cârcà, nu vàd cine altcineva i'ar primi...
    • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult