Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Maia Sandu spune că are loc o „discuție serioasă” cu privire la încheierea unei alianțe militare mai largi, fără a nominaliza NATO

Maia Sandu - Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Președintele Maia Sandu a declarat pentru Politico că are loc o “discuție serioasă” cu privire la încheierea unei alianțe militare mai largi.

Invazia Rusiei în Ucraina generează un proces de reflecție în Moldova vecină cu privire la necesitatea ca țara să se îndepărteze de neutralitatea sa consacrată prin constituție și să se integreze într-o “alianță mai mare”.

Întrebată despre o potențială aderare la NATO a Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO că țara încă analizează următorul pas și dacă ar fi nevoie de o modificare constituțională pentru a face acest lucru.

“Acum, există o discuție serioasă … despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea. “Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic.”

În răspunsul său, Sandu a avut grijă să nu menționeze NATO, un cuvânt de nesuportat pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-european al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

Deși Republica Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo

Maia Sandu, împreună cu alți lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București – prima dată când un ministru de externe moldovean a participat la o reuniune ministerială NATO. La acea reuniune, aliații NATO au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forțele de apărare moldovenești. De asemenea, România, membră vecină a NATO, este deosebit de dornică să sporească cooperarea militară cu Republica Moldova.

Cel mai evident obstacol în calea integrării în continuare a Republicii Moldova este faptul că soldații ruși sunt staționați în interiorul țării, în regiunea separatistă Transnistria.

Cu toate acestea, calculele militare devin tot mai presante. Moldova s-a aflat periculos de aproape de conflictul care a început acum aproape un an. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul țării. Atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina lasă fără curent și în Moldova.

Moldova trebuie să execute un dans delicat: pe de o parte, să rămână fidelă traiectoriei sale pro-occidentale și UE, pe de altă parte, să nu agraveze relațiile cu Rusia până la punctul în care aceasta ar putea folosi forța militară.

Republica Moldova este o țară pașnică

Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu NATO și Occidentul, considerând că fostul stat sovietic se află în sfera sa de influență.

Însă Maia Sandu respinge orice percepție conform căreia demersul Moldovei de a-și consolida apărarea – fie prin creșterea propriei capacități militare, fie prin stabilirea unor relații mai strânse cu alți aliați – este provocator, afirmând că Rusia, nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.

Cu toate acestea, calculele militare devin tot mai presante. Moldova s-a aflat periculos de aproape de conflictul care a început acum aproape un an. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul țării. Atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina lasă fără curent și în Moldova.

Moldova trebuie să execute un dans delicat: pe de o parte, să rămână fidelă traiectoriei sale pro-occidentale și UE, pe de altă parte, să nu agraveze relațiile cu Rusia până la punctul în care aceasta ar putea folosi forța militară.

Republica Moldova este o țară pașnică

Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu NATO și Occidentul, considerând că fostul stat sovietic se află în sfera sa de influență.

Însă Maia Sandu respinge orice percepție conform căreia demersul Moldovei de a-și consolida apărarea – fie prin creșterea propriei capacități militare, fie prin stabilirea unor relații mai strânse cu alți aliați – este provocator, afirmând că Rusia, nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.

“Moldova este o țară pașnică. Nu Moldova este cea care a pornit un război împotriva vecinilor săi”, a spus ea. “Propaganda rusă a reușit să convingă o parte a populației că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic și nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit.”

Maia Sandu, un fost oficial al Băncii Mondiale, a fost aleasă în funcția supremă din stat în 2020 promovând o campanie bazată pe un discurs anticorupție

În iunie, țara va găzdui cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene, un forum la nivel european pentru țările din UE și din afara UE, care s-a reunit pentru prima dată la Praga, anul trecut.

Moldova, care, sub guvernul pro-occidental Sandu, s-a angajat să adere la UE, a primit statutul de candidat în iunie. În timp ce discuțiile privind aderarea sunt în curs de desfășurare, perspectiva aderării este încă la câțiva ani distanță.

Cu toate acestea, UE și-a sporit sprijinul pentru această țară, alocând Moldovei sute de milioane de euro sub formă de împrumuturi și granturi de la invazia rusă în Ucraina. Pentru a facilita renunțarea Moldovei la gazul rusesc, rețeaua de electricitate a țării a fost sincronizată cu UE anul trecut – un nou pas semnificativ către Occident.

În general, Maia Sandu spune că țara rămâne foarte “vulnerabilă” și este supusă războiului hibrid rusesc prin propagandă și dezinformare. Dar, pentru moment, nu se confruntă cu amenințări militare. Motivul? Curajul și reziliența ucrainenilor. “Mulțumită curajului și rezistenței ucrainenilor, nu ne confruntăm cu amenințări militare deocamdată”, spune ea. “Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul dintre ele nu se compară cu situația din Ucraina și, și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii.”

Articol publicat inițial pe project-e.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu pàrere de ràu si cu durere'n glas, alianta aia cred cà e CSI; càci cu droaia de rusi pe care o au ca minoritate, cu Transnistria si Gàgàuzia în cârcà, nu vàd cine altcineva i'ar primi...
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult