Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„De facto, Ucraina a devenit membră a NATO”. Interviu BBC cu ministrul Apărării Oleksii Reznikov

Stoltenberg și Reznikov

Foto: Stoltenberg și Reznikov

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat într-un interviu acordat BBC că, de fapt, Ucraina a devenit deja membră a NATO și consideră că în curând această realitate va fi oficializată legal. În plus, el crede că rușii ar putea încerca să-și adune forțele și să lanseze o ofensivă mare în estul sau sudul Ucrainei la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie. Rușilor le va fi greu să atace din Belarus. 

„Aceasta nu este o prognoză – aceasta este înțelegerea mea, evaluarea mea: cred că vor încerca să acumuleze forțe, muniție, arme, iar la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie vor lansa un contraatac într-una din direcții – în est sau în sud”, a spus Reznikov. într-un interviu cu corespondentul BBC Hugo Bachega.

„Aceasta este legea războiului: primăvara este cel mai bun moment pentru a trece la treabă cu forțe proaspete. Pentru toate părțile. Prin urmare, înțelegem că vor fi gata să înceapă și, desigur, trebuie să fim pregătiți să începem”, Reznikov a adăugat, subliniind înainte de aceasta în timpul conversației, că deciziile privind acțiunile specifice sunt luate nu de el, ci de Statul Major ucrainean.

Potrivit lui Reznikov, această presupusă ofensivă mare a rușilor va fi rezultatul unei schimbări în strategia lor, și anume o tranziție forțată de la atacuri masive asupra infrastructurii la acțiuni pe câmpul de luptă

Această tranziție va fi forțată pentru că rușii, potrivit armatei ucrainene, rămân fără rachete. În aceeași împrejurare, Reznikov leagă și înlăturarea generalului Serghei Surovikin din postul de comandant al forțelor ruse din Ucraina .

„Surovikin este personal responsabil pentru atacurile masive cu rachete asupra țintelor civile ucrainene, infrastructura: energie, alimentare cu apă și așa mai departe. Aceasta poate fi o strategie bună pentru el, dar a folosit toate stocurile de rachete balistice și de croazieră strategice – Kalibr, Iskander “, Kh-555 și așa mai departe. A fost o decizie riscantă din partea lui și cred că au decis că și-au epuizat stocul de rachete fără niciun rezultat”, a declarat ministrul.

Reznikov consideră improbabilă o nouă ofensivă din Belarus: potrivit lui, rușii, chiar și împreună cu bielorușii, nu au suficiente forțe în această direcție, mai ales echipamente grele, pentru o ofensivă

„Pentru ei, varianta mai ușoară este să atace în sud sau est. Pentru că acolo au linii de aprovizionare, logistică, o mulțime de trupe”, a explicat ministrul. “Dacă vor să se regrupeze, transferă toate forțele de la sud la nord. Va dura mult timp. Și nu au resurse. Au o resursă sub forma multor militari după mobilizare parțială. Dar au nevoie de tancuri, muniție, artilerie.”

Reznikov a mai spus că Rusia pierde „aproximativ 500-600” de oameni în fiecare zi în Ucraina. Pierderile armatei ucrainene, după el, sunt de 10 ori mai mici. (În prezent, este imposibil să verificăm această declarație din surse independente. N.R.).

„Războiul resurselor”

Răspunzând la o întrebare despre acțiunile ulterioare ale armatei ucrainene, Reznikov a spus că trebuie să acumuleze forță pentru noi operațiuni.

“Avem nevoie, de asemenea, de timp pentru a ne forma rezervele, pentru a obține mai multe muniții, mai multă artilerie, să obținem mai multe vehicule blindate de transport de trupe, vehicule de luptă de infanterie, tancuri, rachete și așa mai departe. Avem planuri diferite și va rămâne la latitudinea comandamentului nostru general să decidă care direcție este cea mai bună în ce moment în timp”, a răspuns Reznikov la întrebarea care sunt planurile Ucrainei pentru noi acțiuni ofensive.

Ministrul Apărării din Ucraina a remarcat că acest război, ca și alte războaie majore, a devenit un război al resurselor – iar în acest sens, poziția Ucrainei, care este susținută activ de aliați, îl inspiră optimism

„Avem resursele întregii Alianțe NATO, chiar mai mult decât NATO, avem resursele întregului club Ramstein, peste 50 de țări aliate în lupta împotriva Kremlinului”, a spus Reznikov.

În cuvintele sale, “de facto Ucraina a devenit membră a NATO. De facto, nu de jure. Pentru că avem arme și înțelegem cum să le folosim”.

Țările NATO, cu tot sprijinul Ucrainei, subliniază în toate modurile posibile că nu sunt parte la conflictul acesteia cu Rusia. Moscova, la rândul ei, avertizează din când în când că amploarea asistenței militare NATO pentru Ucraina ar putea determina Rusia să-i considere participanți la război.

Putin a numit în mod repetat extinderea NATO o amenințare la adresa securității Rusiei

Invazia pe scară largă a Ucrainei a fost precedată de un ultimatum de facto către Occident pentru a se asigura că Ucraina și Georgia nu vor deveni niciodată membre ale alianței și pentru a demonta toată infrastructura militară construită din 1997. De atunci, aproape toate țările din Europa de Est și Țările Baltice au devenit membre NATO. Ucraina consideră că este membră de facto a NATO.

Întrebat de un corespondent BBC dacă cuvintele ministrului nu vor fi percepute în mod ambiguu chiar în NATO, Reznikov a răspuns: “De ce este ambiguu? Este adevărat. Este un fapt. Sunt sigur că în viitorul apropiat Ucraina va deveni membră NATO și de jure”.

Ucraina dorește să devină membră NATO, dar această decizie necesită acordul tuturor membrilor săi (în momentul de față sunt 30 de țări, încă două – Finlanda și Suedia – au semnat un acord de aderare la alianță, care a fost ratificat până acum de 28 de țări). Se crede că, chiar și în cazul unei victorii decisive pentru Ucraina, nu toate aceste țări vor fi pregătite să accepte cu ușurință intrarea acesteia în organizație.

Citește și: Ucraina obţine ce şi-a dorit de la începutul războiului, spre disperarea Rusiei. Franţa, SUA şi Germania trimit vehicule blindate, iar tancurile sunt următoarele pe listă

„Vor fi atât tancuri, cât și avioane”

Reznikov și-a amintit că la sfârșitul anului 2021, când Rusia tocmai pregătea o invazie, de la sistemele de apărare aeriană, de exemplu, nu putea să ceară prietenilor occidentali decât sisteme Stinger și nu putea vorbi decât în glumă despre sisteme puternice precum Patriot. Acum artileriștii antiaerieni ucraineni sunt pe cale să învețe cum să gestioneze aceste sisteme și în curând vor fi în Ucraina.

Acum, aliații trimit deja vehicule grele de luptă de infanterie în Ucraina, iar președintele polonez Andrzej Duda a anunțat recent că țara sa este pregătită să ofere ucrainenilor o companie de tancuri germane Leopard 2 – iar Reznikov îi este recunoscător lui Duda pentru că „a deschis ușa” pentru o discuție despre tancuri. Până de curând, mulți politicieni occidentali, vorbind despre transferul de arme ofensive în Ucraina (care include tancuri), spuneau că acest lucru ar putea duce la o escaladare din Rusia.

„Sunt sigur că vom avea tancuri, avioane de luptă și arme cu rază lungă de acțiune care pot lovi ținte la 300 de kilometri distanță”, a spus ministrul.

„Și nu ești îngrijorat de cum ar putea reacționa Rusia?” l-a întrebat corespondentul BBC pe Reznikov. “Există un război în țara mea. Ce altceva poate fi o escaladare aici?! Îmi lovesc orașele, spitalele, grădinițele, școlile. Au ucis mulți civili, mulți copii”, a răspuns Oleksii Reznikov.

Articol publicat inițial pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult