Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Marc Areny convertește la Pitești mașini cu motor termic în mașini electrice: „Primesc telefoane încontinuu. Dacă aveți o mașină de suflet, pe care doriți să o păstrați cât mai mult, o puteți converti în mașină electrică”. România sustenabilă

Marc Areny

În timp ce lumea începe să își definească un nou mod mai sustenabil de a trăi și de a face afaceri, giganții industriei auto își stabilesc calendarul după care vor renunța la producția de vehicule pe benzină și motorină și se vor concentra exclusiv pe cea de mașini electrice. Reprezentanți ai celui mai mare producător auto european, Volkswagen, au anunțat recent că vor înceta să mai producă mașini cu motoare termice până la jumătatea deceniului viitor. Decizia vine în întâmpinarea unor schimbări deja anunțate ale legislației europene în domeniu, Comisia Europeană propunând recent un plan ambițios de reducere a emisiilor de carbon în blocul comunitar. Iar o componentă a acestuia este interzicerea vânzărilor de mașini noi de benzină și motorină până în 2035. Trendul pare în acest moment ireversibil. 

Norvegia, care și-a propus un termen limită cu un deceniu mai ambițios, 2025, a devenit anul trecut prima țară din lume în care numărul mașinilor electrice vândute l-a depășit pe cel al mașinilor pe benzină, pe motorină și hibride, luate laolaltă.

În România, autoturismele "electrificate", respectiv cele electrice (100% și hibride plugin), precum și cele full hybrid (care dispun si de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), au ajuns să dețină, după primele 4 luni din 2021, o cotă de piață de 11,6%, care este de 2,1 ori mai mare decât cea pe care o aveau după perioada similară a anului trecut (5,5%), după cum o arată datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule.

Această tendință deschide noi oportunități nu doar pentru giganții pieței auto, ci și pentru businessurile mai mici care găsesc o cale sustenabilă de a răspunde unor nevoi apărute în aceste condiții. Ce faci dacă ai o mașină de suflet a cărei vechime o încadrează într-o normă inadmisibilă de poluare sau al cărui motor și-a atins limita de funcționare? Dacă apreciezi caracterul unei mașini produse în urmă cu 15 ani, dar nu și nivelul de noxe?

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

A făcut prima Dacia Logan electrică

Cu mulți ani în urmă, înainte să vină în România, Marc Areny lucra împreună cu unchiul său la o balastieră din Franța. Acolo camioane și excavatoare se mișcau neobosit și scoteau bani din piatră seacă, iar unchiul său era tare mândru. „Îmi zice mereu: Uite cât muncim noi și ce rezultate avem! Dar eu îi spuneam: Putem face toate astea doar pentru că consumăm mii de litri de motorină pe zi, doar pentru avem motorină la un preț foarte ieftin. Această motorină poartă o responsabilitate”, își amintește Marc Areny. Și, cum nu putea rezolva problema geopolitică și ecologică a milioanelor de barili de petrol extrași, transportați, vânduți și rafinați zilnic la nivel planetar, s-a decis să se concentreze pe un aspect care presupunea o capacitate mai redusă. Capacitatea propriului rezervor.

Și-a adaptat mașina de atunci pentru a funcționa cu ulei uzat de cartofi prăjiți, pe care îl colecta de la restaurante, și-a mers așa câteva zeci de mii de kilometri. Însă, după ce a început să citească cum pot fi transformate mașinile cu motor termic în mașini electrice, s-a decis să-și schimbe abordarea și i-a pus mașinii sale de atunci, un Porsche 944 din 1985, un motor electric. Spre dezamăgirea sa însă, mașina nu a putut fi omologată pentru a circula pe drumurile publice din Franța. 

Absolvent de construcții, Marc Areny a venit ca voluntar în România în urmă cu 10 ani, așteptându-se să găsească o țară aflată cu 50 de ani în urma Franței. Și, chiar dacă acest lucru este valabil pentru ruralul sărac, și-a dat seama că viața din orașe este de multe ori apropiată de cea pe care a lăsat-o în urmă. Dar, mai important, România este țara în care a ajuns să-și împlinească visul. Aici a omologat prima mașină cu motor termic pe care a convertit-o în mașină electrică: o Dacia Logan, a cărei transformare a costat 15.000 de euro.

„Dacă aveți o mașină de suflet, pe care doriți să o păstrați, atunci se poate converti în mașină electrică”

Și astăzi are la atelierul său din Pitești un Logan al cărui motor diesel a fost înlocuit cu unul electric: la 40.000 de kilometri de la conversie, mașina circulă aproape zilnic pe drumurile publice. Însă Marc Areny a renunțat să mai convertească Logan-uri, din cauza profitabilității mici, și se concentrează astăzi pe transformarea unor mașini speciale, precum Porsche și Land Rover Defender.

„Primesc telefoane încontinuu, de la oameni care sunt interesați și le spun mereu același lucru: Dacă aveți o mașină de suflet, pe care doriți să o păstrați cât mai mult, atunci se poate converti în mașină electrică. Dar dacă doriți o mașină electrică pentru a merge zi de zi, că e mai ieftin și nu doriți să poluați, atunci luați o Dacia Spring”, povestește Marc Areny.

Componente electrice de Tesla luate de la dezmembrări

Acesta a înființat la Pitești compania EV România, care se ocupă de convertirea mașinilor termice în electrice și de vânzarea de kituri și oferirea de asistență pentru conversie. Afacerea, pentru care lucrează astăzi 16 oameni, urmează principiile sustenabilității: toate mașinile convertite sunt deja în uz și toate motoarele electrice, bateriile și componentele necesare sunt recuperate de la mașini, date la casat, în special Tesla. Astfel, în proces, sunt folosite foarte puține resurse noi.

Recent, a convertit un Land Rover Defender, a cărui caroserie era în stare foarte bună, dar al cărui motor se apropia de 300.000 de kilometri. „În activitatea noastră, reciclăm componente, aproape nu folosim nimic nou. Folosim motoare și baterii de la masini accidentate, luăm piese de la mașini duse la dezmembrări și le punem la noi”, spune Marc Areny. Mașinile convertite sunt apoi omologate ca mașini electrice și pot circula pe drumurile publice.

Kituri electrice pentru mașinile de safari din Kenya

Prețul unui kit de conversie variază între 10.000 și 40.000 de euro, iar 80% din cifra de afaceri a EV România este reprezentată de vânzarea de piese, majoritatea lor covârșitoare pentru export, Marc Areny.

A vândut kituri în Kenya, pentru a face mașinile 4X4 de safari silențioase și nepoluante, dar și în țări precum Africa de Sud, Japonia, Bangladesh, Venezuela, Liban sau Maroc.

Cei mai mulți clienți sunt profesioniști și s-au specializat în conversia anumitor modele de mașini sau le folosesc pentru bărci. Însă mai sunt și situații în care vinde kituri și unor pasionați, care își convertesc mașina în garajul de acasă. „Majoritatea sunt profesioniști pentru că e multă muncă și îți ia luni de zile ca să fac asta singur. Dar sunt unii care reușesc. I-am vândut un kit unui domn din Anglia când a început pandemia, care mi-a scris după aceea și mi-a mulțumit: Cu kitul vostru am avut ce să fac în pandemie și nu m-am certat cu soția. La fel un domn din Elveția. De obicei, sunt bărbați în vârstă, care au lucrat în domeniu, sunt pasionați și au timp să se ocupe de o mașină”, explică Marc Areny.

Construiește propria mașină electrică de raliuri

La atelierul său convertește nu mai mult de cinci mașini pe an, cele mai recente fiind un Porsche, a cărui transformare a costat 40.000 de euro, și un Defender, a cărui transformare a costat 60.000 de euro.

În această perioadă, Marc Areny se ocupă de un proiect special: construirea de la zero a unei mașini electrice de raliuri. El a coordonat echipa care a creat prima mașină românească de raliuri electrică, un VW Golf GTI cu motor de Tesla.

Acum construiește o mașină nouă, pe care vrea să o facă „să zboare” în competiții. „Va fi o mașină electrică special construită pentru raliuri. Am găsit un partener în Franța și m-a ajutat cu dezvoltarea șasiului, avem o formă nouă, este mașina noastră, inspirată bineînțeles de alte mașini. E brandul nostru și, dacă scoatem un timp bun la viteză în coastă și circuit va fi super. Eu cred că avem ce ne trebuie pentru a fi anul viitor în primii 5. Apoi vreau să scot o mică serie, să mai fac anul viitor 5 mașini de curse”, spune Marc Areny. 

Articolul face parte din seria România sustenabilă, realizată cu susținerea eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cat e amprenta carbon baterii vs diesel pt durata de viata a baterior?, dupa discutam daca e verde us durata deplasarii pt mai mult de 100 km
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult