România sustenabilă. „Aștept momentul în care directorul de școală vine cu bicicleta la școală și nu cu mașina pe care o parchează în curtea școlii”. Cum pot deveni orașele spații mai sustenabile 

 Foto: Facebook/Municipiul Cluj-Napoca

Conceptul de oraș sustenabil se referă la o abordare holistică care începe cu o cunoaștere în detaliu a situației existente și continuă cu o viziune pentru viitor, cu capitole clare referitoare la clădiri, surse locale de energie și gestiunea deșeurilor, mobilitate, organizare internă, spune Dr. Dorin Beu, director certificare comunități sustenabile ROEEA și proiecte RoGBC H2020 CoMEASY și EXCITE. La toate acestea se adaugă  cooperarea cu toți actorii implicați pentru a obține o comunitate în care oamenii să se simtă bine, care să aibă emisii reduse de carbon și care să încurajeze conectarea cu natura.  

„Cel mai bun sistem de evaluare, după părerea mea, este sistemul European Energy Award, inițiat de elvețieni în anii 90 și care are 79 de criterii, iar în final se obține un procent de îndeplinire al acestor criterii. Sistemul permite compararea cu localități din aceeași țară sau din Europa, acolo unde avem localități al căror procent depășește 75% și care ajung la categoria European Energy Award Gold (acolo unde se află orașe ca Zurich, Düsseldorf sau Berna)”, spune dr Dorin Beu, președintele RoGBC Transilvania.

Cum putem transforma orașele în spații mai sustenabile 

Pentru a transforma orașele în spații mai sustenabile e nevoie de o colaborare între cetățeni și primării. Cetățenii trebuie să-și dorească astfel de orașe, iar pentru asta să se informeze, să fie dispuși să își schimbe stilul de viață și să facă concesii, iar primăriile să sesizeze această presiune civică, combinată cu cea a Comisiei Europene - inițiativa Fit for 55 - și să-și schimbe abordarea: punând accent pe pregătirea angajaților, organizarea de dezbateri publice, concursuri de soluții și preluarea unor exemple de succes, spune dr. Dorin Beu. „Nu există soluții miracol!”, adaugă el.

O provocare majoră este că în primării și în media sunt puțini specialiști în domeniul dezvoltării durabile, universitățile nu au linii de învățământ în această direcție. Provocarea majoră o reprezintă, spune reprezentantul RoGBC Transilvania, lipsa unei viziuni sustenabile, care încearcă să fie suplinită de  abordări punctuale, cum ar fi termoizolarea clădirilor, plantarea unor copaci.

Cluj-Napoca, Iași, Brașov - exemple de reziliență urbană 

Dacă până acum câțiva ani s-a lucrat pompieristic, a venit momentul soluțiilor cu bătaie lungă – reziliența urbană. „Sunt orașele care au depășit faza în care au termoizolat clădiri: sunt orașele care au înțeles că reabilitarea unei școli nu înseamnă zugrăvirea la fiecare doi ani și montarea a unor panouri termo-solare, ci un concurs de soluții pentru zona școlii, cu insulă pentru autobuzele școlare electrice, piste de biciclete, regândirea traficului. Natura trebuie să revină în curtea școlii - după anii de betonare a curților - , iar clădirile trebuie văzut dacă corespund cerințelor de acum, inclusiv studii privind concentrația de radon, iar apoi trebuie regândite tehnic: aport de aer proaspăt, iluminat electric și natural, izolație acustică, surse regenerabile de energie, sisteme smart building. Și nu în ultimul rând, aceste școli trebui să aibă profesori buni!”, a punctat  dr. Dorin Beu.

Foto Facebook Municipiul Cluj-Napoca

Și avem deja orașe-model, care dezvoltă proiecte pilot în domeniul dezvoltării sustenabile. Reprezentatul RoBGC a dat ca exemplu orașe precum Clujul, cu două licee finalizate anul acesta, Iașiul cu un proiect de reabilitare a mai multor școli, cu sprijinul Băncii Mondiale, Brașov - cu două licee reabilitate cu fonduri elvețiene, sau Alba Iulia, cu un proiect în derulare pentru surse regenerabile pe școli. Suceava și Cluj-Napoca au făcut trecerea de la iluminat cu lămpi cu descărcări pe LED-uri și telegestiune, folosind fonduri elvețiene și tot cu aceste fonduri s-au achiziționat 11 autobuze electrice la Cluj-Napoca. 

Orașele viitorului

„Orașele viitorului nu vor fi neapărat diferite ca arhitectură de cele de acum - 90% dintre clădirile din 2050 sunt construite deja -, dar vor diferi ca organizare, prin utilizarea de contoare inteligente, senzori și inteligență artificială pentru gestionarea lor optimă. Vor fi mai multe zone verzi, micro-păduri și grădini urbane, dar și zone pietonale extinse. În ceea ce privește mobilitatea, vor fi schimbări majore: transport cu trenul pe o rază de 400 km, transport în comun exclusiv electric și prioritar, piste de biciclete coerente și multe stații de încărcare (ceea ce înseamnă regândirea întregului sistem energetic național)”, a descrie dr. Dorin Beu orașele viitorului, unde comunitățile locale vor fi lideri în inovare prin implicarea universităților și companiilor locale, fiindcă doar așa se poate depăși stadiul actual de integrator de soluții externe.

Economia circulară și rolul în dezvoltarea sustenabilă a comunităților. Conceptul Zero Waste

Atunci când vorbim de economie circulară, vorbim de o schimbare de paradigmă în care deșeul devine resursă, vorbim de un nou model de producție și consum, care implică folosirea în comun, reutilizarea, repararea, compostarea sau reciclarea materialelor și produselor, cât mai mult timp posibil. Mai mult, vorbim de reducerea spre zero a resurselor care sunt eliminate în gropile de gunoi sau incinerare în instalații de valorificare termică. 

„Este opusul economiei clasice, care generează produse a căror durată de viață este scurtă și care nu se pot recicla sau composta. Un model de bune practici în acest sens sunt soluțiile și măsurile zero waste aplicate cu succes în orașe și comunități,  în clădiri, la evenimente sau la nivel personal, în propria locuință”, vede dr Dorin Beu.

Deja mai mulți primari și proprietari de clădiri din România au ales sistemul de certificare Zero Waste pentru eliminarea riscului de greenwashing, asigurarea unui nivel de performanță și impact cât mai ridicat și o monitorizare eficientă. 

 Este vorba despre un standard de evaluare și certificare internațional, independent, dezvoltat de Zero Waste Europe și gestionat în România de către Zero Waste România.  

 În ceea ce privește clădirile, Amera Tower din Cluj Napoca a parcurs un proces complex care a inclus monitoritorizare independentă, măsuri de reducere a risipei și prevenire a generării de deșeuri, reorganizarea și optimizarea colectării separate, politici de mediu și training pentru ocupanți. „În urma acestor măsuri Amera Tower a reușit să crească rata de colectare separată de la 6,47% la 77%, în doar șase luni. Alte clădiri precum The ARK, București, restaurantul CUIB, Iași, Școala Germană, București se află în proces de implementare. La Suceava se află prima clădire publică proiectată și reabilitată conform principiilor zero waste, Ecobiblioteca de la Cacica”, a exemplificat reprezentantul RoGBC. 

De asemenea, rețeaua internațională Zero Waste Cities include comunități din România precum Sălacea, Cociuba Mare, Valea lui Mihai din Bihor, Târgu Lăpuș, Maramureș, care au atins ținte de peste 50% reciclare și peste 30% reducere a cantității de deșeuri generate, într-o perioadă scurtă, de trei - șase luni după implementare. Orașe precum Făgăraș au în derulare programe zero waste pilot, care vor fi îmbunătățite și extinse la nivelul întregului oraș. Altele, precum Roman, Iași, Comănești se află în diverse etape incipiente de implementare. 

 „Certificarea Zero Waste este un model de bune practici la nivel european și național, concepută pentru a elimina greenwashing-ul. Aceasta oferă ghidare în alegerea și implementarea soluțiilor care conduc spre atingerea obiectivelor finale de reducere cu minim 90% a deșeurilor care ajung la groapa de gunoi și zero incinerare”.

„Modificări de comportament, cum ar fi utilizarea transportului în comun sau a bicicletei, sunt dificile într-o societate în care mașina mai este un simbol al poziției sociale”

 Se spune că dacă vrei să schimbi ceva, începe prin a te schimba  tu însuți. Înlocuirea lămpilor de acasă sau de pe casa scării cu lămpi cu LED-uri,  aducerea la centre de colectare lămpilor cu mercur rezultate, alegerea unor echipamente casnice cu minim clasa C de eficiență energetică sunt gesturi simple pe care le pot face cetățenii. 

 Totodată, ei se pot implica în bugetarea participativă a orașelor sau pot participa  la discuțiile asupra proiectelor aflate în dezbatere. 

„Este o schimbare de paradigmă, iar aceste modificări de comportament, cum ar fi utilizarea transportului în comun sau bicicletei, sunt dificile într-o societate în care mașina mai este un simbol al poziției sociale. Eu cred în schimbări graduale și în valoarea exemplului. Aștept momentul în care directorul de școală vine cu bicicleta la școală și nu cu mașina pe care o parchează în curtea școlii”, spune dr Dorin Beu.

Comunități sustenabile

Romania Green Building Council - RoGBC a demarat în 2008, la inițiativa lui Steven Borncamp. După ce a început cu activități informative și de formare profesionale a specialiștilor din domeniul clădirilor verzi, a continuat cu realizarea unui sistem de certificare a clădirilor rezidențiale, Green Homes. 

RoGBC a dezvoltat în pionierat în România un program care asociază certificarea locuințelor verzi cu performanță de mediu exemplară cu accesul la produse de finanțare verde, cu dobândă mai mică, oferite de băncile partenere, Raiffeisen, Alpha, BCR și Libra. Programul Green Homes & Green Mortgages și a fost recunoscut de Comisia Europeană ca exemplu de bună practică în Europa. 

În prezent, programul este în curs de implementare în alte 11 țări partenere prin proiectul UE Orizont2020 SMARTER finance for families, coordonat de RoGBC. 

Credite imobiliare pentru locuințe verzi

Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) a devenit recent partenerul Băncii Comerciale Române (BCR). Prin acest parteneriat strategic, BCR va oferi creditul imobiliar Casa Mea NaturA, cu dobânzi semnificativ mai reduse, clienților care achiziționează imobile certificate Locuințe Verzi (Green Homes by RoGBC).

Cumpărătorii unei locuințe verzi se vor putea bucura totodată de beneficii precum: o locuință de calitate superioară, cu costuri de întreținere mai mici, sănătoasă și prietenoasă cu mediul înconjurător.

Școli verzi

Recent a fost lansat și un program de certificare pentru instituțiile de învățământ, Green Schools. 

Începând cu 2016, RoGBC a trecut la implementarea sistemului de certificare a orașelor European Energy Award, printr-un program finanțat de guvernul elvețian care a continuat cu programele europene H2020 CoME EASY, prin colaborare cu compania SERVELECT și EXCITE. Ca rezultat al acestor proiecte au fost certificate Comunități Sustenabile următoarele: Vama Buzăului (octombrie 2020), Iași (aprilie 2021), Alba Iulia (august 2021) , iar alte orașe cum ar fi Cluj-Napoca, Sibiu, Zalău și Deva sunt în diferite faze de certificare. 

50 de școli neutre energetic

Mai mult, prin PNRR va fi finanțată creșterea eficienței energetice pentru clădiri, inclusiv construirea a 50 de școli neutre energetic. 

A fost lansat și programul de finanțare al AFM-ului Casa Eficientă Energetic, precum și un program de finanțare pentru creșterea eficienței energetice a școlilor. 

Între primăriile care au investit în creșterea sustenabilității se numără: Iași, Vama Buzăului, Alba-Iulia, Cluj-Napoca. 

„Legea prosumatorului trebuie să oblige furnizorii să achiziționeze surplusul de energie electrică de la sistemele fotovoltaice montate pe clădirile rezidențiale”

Dr Dorin Beu spune că Legea prosumatorului trebuie să oblige furnizorii de energie electrică să achiziționeze surplusul de energie electrică de la sistemele fotovoltaice montate pe clădirile rezidențiale.

Conform legii nr. 220/2008, prosumatorul este clientul final care deține instalații de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare, cu o putere mai mică de 100kW, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lui, inclusiv un bloc de apartamente, o zonă rezidențială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial sau în același sistem de distribuție închis.

„Clădirle nZEB au nevoie de finanțări pentru sursele de energie regenerabile. Fondurile alocate pentru creșterea eficienței energetice prin PNRR sunt insuficiente pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2. Împreună cu Coaliția pentru Eficiență Energetică din care facem parte, considerăm că ar trebui alocate în PNRR cel puțin 4 milarde de euro pentru decarbonarea clădirilor din România. 

De asemenea, investițiile în creșterea eficienței energetice a blocurilor trebuie să-i includă activ pe locatari, care să poată contribui financiar în alegerea unor soluții mai bune sau durabile, iar termenele de execuție depășite să fie penalizate financiar”, a punctat dr Dorin Beu.

Standardul nZEB - „net zero energy building” - se referă la clădiri cu un consum de energie aproape de zero și este obligatoriu, de la 1 ianuarie 2021, pentru construcția tuturor clădirilor noi din România și de asemenea pentru toate lucrările de renovare majoră. 

Alba-Iulia - „Comunitate Sustenabilă” în domeniul eficienței energetice

Municipiul Alba-Iulia a primit de curând titlul de „Comunitate Sustenabilă” în domeniul eficienței energetice.

Certificarea a fost acordată de asociația European Energy Award, un sistem de management al calității și recunoaștere a eforturilor municipalităților și regiunilor, care sprijină autoritățile locale în implementarea de politici privind eficiența energetică și măsuri de combatere a schimbărilor climatice. 

Reședința județului Alba este al doilea municipiu din România care a primit această certificare, de care va beneficia timp de 4 ani, până ce va trece printr-un proces de reevaluare. Între orașele europene care dețin această certificare la nivel de European Energy Award Gold (au îndeplinit peste 75% din cerințe) se numără Berna și Geneva (Elveția), Aachen și Ravensburg (Germania), Feldkirch (Austria) și Dunkerque (Franța).

Certificarea evaluează rezultatele concrete și planificate referitoare la 79 de măsuri din 6 domenii: Planificare, Clădiri municipale, Energie și deșeuri, Mobilitate, Organizare internă și Cooperare. Au fost remarcate progresele pe linia Smart City, reabilitarea termică și montarea de panouri fotovoltaice pe școli, mobilitate electrică pentru turiștii din cetate, încurajarea utilizării bicicletelor, precum și echipa de proiecte europene.

„Municipiul Alba-Iulia a făcut progrese remarcabile în ultimul timp în ceea ce privește eficiența energetică, parcugând toți pașii necesari pentru a fi numită Comunitate Sustenabilă, implementând 41,5% dintre măsurile posibile. Certificatul atestă angajamentul autorităților locale pentru îmbunătățirea calității vieții, competitivității și performanței durabile, iar oamenii vor simți imediat efectele benefice ale grijei față de mediul înconjurător. Acest certificat este acordat în conformitate cu sistemul European Energy Award, lansat prima dată în Elveţia sub numele de Energiestadt,” a declarat Andrei Botiş, președinte al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi.

Foto albaiuliainfo.ro

La intrarea în Alba-Iulia a fost amplasat indicatorul de „Comunitate Sustenabilă” .  

Prin Programul de Cooperare Elveţia-România, care şi-a propus să contribuie la reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, s-a finanţat proiectul „Instituţionalizarea European Energy Award în România”, o schemă de certificare recunoscută la nivel European. Totodată, prin programul European CoME EASY s-a continuat armonizarea European Energy Award cu alte sisteme de evaluare a comunităţilor. Ambele proiecte au fost dezvoltate de către Romania Green Building Council.

European Energy Award reprezintă extinderea pe plan european a unei inițiative elvețiene, Energiestadt (Energy City Program), demarată în 1991. În prezent, peste 430 de municipalități din această țară se bucură de această certificare, ceea ce înseamnă că 60% dintre locuitorii Elveției locuiesc într-un astfel de oraș.

Articolul face parte din seria România sustenabilă, susținută de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp