Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

România sustenabilă. „Nu ai cum să permiți ca o resursă virgină să coste mai puțin ca una reciclată”. Ce presupune trecerea la o economie circulară

Economie circulară

Foto: Getty Images

În natură nu există noțiunea de deșeu. Tot ce nu mai poate fi folosit într-o formă este transformat și devine resursă pentru altceva, spune Simina Lakatos, președinte al Institutului pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu „Ernest Lupan”. Felul în care funcționează societatea umană astăzi este însă într-o contradicție gravă cu procesele circulare care au ținut Pământului în echilibru milioane de ani. Economia care ne asigură mijloacele de supraviețuire, bunăstare sau pur și simplu răsfăț are un traseu liniar: iei resursele virgine ale planetei, produci, folosești, arunci. Apoi o iei de la capăt. IRCEM, un think tank românesc de cercetare partener în proiecte ale Consiliul Economic și Social European și de Comisia Europeană, netezește calea înspre o schimbare majoră - trecerea la o economie circulară.


IRCEM face studii, derulează consultări, elaborează strategii și cartografiază modelele de bune practici în economia circulară din România, pe care le prezintă mai apoi la Bruxelles. „Economia circulară e un model economic restaurativ și regenerativ prin construcție. Pământul este un sistem finit, constrâns de limitele sale planetare. Economia circulară urmărește să mențină materialele, componentele și produsele în uz cât mai mult timp, astfel încât să păstrăm valoarea lor cât mai mult posibil. Circularitatea urmărește să optimizeze fiecare aspect, din fiecare etapă a produsului, de la extragerea de materie primă, la fabricarea prin utilizarea și proiectarea noilor tehnologii, astfel încât produsul virgin să fie folosi la adevărata lui valoare. Aceasta este noua paradigmă”, spune Simina Lakatos. 

Însă drumul spre acest fel sustenabil de a face lucrurile este blocat de numeroase piedici - mentalitatea consumeristă, provocările tehnologice, necesitatea unei noi legislații, costurile mari pentru companiile care ar trebui să își schimbe masiv procesele.

„Dacă vrei să fii circular, ai nevoie de echipamente noi, de tehnologii cât mai verzi”

„În economia circulară, vorbim despre responsabilitate extinsă a producătorului. În momentul în care tu pui pe piață un anumit bun, trebuie să îți pui problema cum să îl recuperezi, iar o materie primă secundară să reintre în ciclu cât mai mult posibil. Este foarte greu să convingi producătorii să adere la un astfel de sistem pentru că dorința de profit mare, sistemul nu e pregătit pentru acest tip de economie.

Afacerile, de regulă, sunt făcute pentru profit și acționează pentru a-și maximiza profitul. În economia circulară lucrul acesta nu mai este valabil. Cum orice mentalitate e foarte greu de schimbat, același lucru se întâmplă și în cazul afacerilor. Schimbarea vine cu costuri foarte mari, nu sunt bani prevăzuți pentru așa ceva. Dacă vrei să fii circular, ai nevoie de echipamente noi, de tehnologii cât mai verzi, de know-how pe partea aceasta, e destul de complicat să faci asta fără sprijin din partea statului. Suntem la început de drum, ar trebui luate măsuri de sprijinire prin diferite programe, proiecte, finanțări, care să contribuie”, explică președintele IRCEM.

O altă piedică în trecerea la economia circulară o reprezintă faptul că, în prezent, o resursă virgină îi costă mai puțin pe producători decât una reciclată. „Câtă vreme pe tine te costă mai puțin să utilizezi o resursă virgină față de una reciclată mereu va exista o problemă. NImeni nu o să se chinuie să recicleze resursa respectivă, Nu ai cum să permiți ca o resursă virgină să coste mai puțin ca una reciclată. E nevoie de facilități fiscale și coerciții pentru a putea înainta în noianul acesta. E inacceptabil modul în care a funcționat economia până acum. Lucrăm și la partea de achiziții verzi și circulare, am încercat să venim către ANAF cu sprijin pe parte aceasta, chiar de curând s-au publicat măsuri în acest sens. În momentul în care faci achiziții, ești obligat ca să ai un procent reprezentat de produsele verzi”, afirmă Simina Lakatos.

Modele de economie circulară în România: Fibre sintetice din PET-uri reciclate și îngrășăminte din deșeuri de lână

Nu întâmplător, în România unele dintre primele proiecte care aderă la principiile economiei circulare vin din zona antreprenoriatului social, unde profitul nu este niciodată pe primul loc. „Am încercat să lucrăm cu întreprinderile sociale, aici am încercat să analizăm niște sisteme, niște comportamente să vedem cum pot ele să contribuie la diminuarea amprentei de carbon. În momentul acesta noi avem un proiect pe POCU în care avem finanțate 21 de granturi, pe zona de economie socială cu impact pe circularitate. Ca un exemplu de bune practici, aș menționa Katty Fashion, din Iași, o companie din industria textilă care reutilizează și utilizează cât mai sustenabil textilele în linia de producție. Ei au fost și premiați și au primit granturi la Comisia Europeană tocmai pentru acest lucru”, amintește Simina Lakatos.

Un alt exemplu pe care îl oferă este cel al Centrului Urban pentru Inițiative Bune. Conceput ca un spațiu multifuncțional - un bistro, un magazin cu produse și spațiu pentru evenimente cultural-educative, CUIB promovează consumul de produse locale și oferă un cadru pentru practicarea comerțului echitabil. „Mai mari ca impact sunt cei de la Gensis Bio Partner, care au făcut un parteneriat și utilizează deșeurile de la o companie din apropierea lor, cu care au încheiat un parteneriat în procesul de a obține energie. Aș mai aminti Green Group o multinațională care reciclează deșeuri din plastic și le transformă în fibre poliesterice sintetice, reciclează sticlă, dar și echipamente electrice”, spune ea. Președinta IRCEM mai povestește despre o inițiativă de cercetare care și-a propus să transforme deșeurile din lână în peleți care sunt folosiți ca îngrășăminte în agricultură. „Rezultatele sunt remarcabile”.

„Cândva, în viitor, deșeurile nu trebuie să mai existe”

La nivel internațional, conceptul de economie circulară începe să devină din ce în ce mai răspândit. Orașul Rotterdam din Olanda și-a propus ca aceasta să devină regula și nu excepția până în anul 2030. 

„În Rotterdam, manipulăm produsele și mărfurile în așa fel încât să producem cele mai puține deșeuri și emisii dăunătoare. Împreună, trebuie să folosim produse mai bune, cu un ciclu de viață mai lung, trebuie să reutilizăm produsele ori de câte ori este posibil și trebuie să generăm produse noi din „deșeuri”. Cândva în viitor, deșeurile nu trebuie să mai existe”, se arată pe site-ul rptterdamcirculair.nl. Giganți precum Adidas au la rândul lor proiecte bazate pe circularitate - în colaborare cu Parley for the Oceans, Adidas transformă, de pildă PET-urile recuperate din ocean în încălțăminte sport.

O strategie pentru economia circulară

În România, este nevoie acum de o legislație pe economie circulară și de un standard ocupațional pentru cei care vor să profeseze în domeniu. Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu „Ernest Lupan” urmează să definitiveze strategia națională pentru economie circulară. 

„Lucrăm împreună cu Departamentul de Dezvoltare Durabilă, am avut discuții sectoriale în toată țara, cu reprezentanții tuturor industriilor, am mers în consultare la ministere, mai aveam câteva puncte de vedere și sperăm să ajungă cât mai curând în Parlament. Am lucrat destul de mult la această strategie, a fost un demers voluntar sperăm ca planul de acțiune, care este modul de punere în practică a strategiei să fie dezvoltat cât mai curând. Dacă noi nu avem o strategie clară e destul de greu să absorbim fonduri europene și de aceea am lucrat intens în ultimii ani la componenta aceasta”, detaliază Simina Lakatos.

Pentru a ajunge la o economie circulară este nevoie de schimbarea mentalității, orientate acum exclusiv spre consumerism. „Va trebui să avem un comportament circular, nu de consumerism. Pentru că nu mai avem timp, iar planeta ne dă din ce în ce mai multe semnale că nu mai putem să continuăm actualul stil de viață, de business, trebuie să ne schimbăm cât se mai poate, dacă vrem să le lăsăm ceva generațiilor care vor urma. Sunt foarte multe studii care arată că, dacă se continuă actualul trend de consum și producție și creșterea natalității până în 2050 nu vom mai avea resurse și atunci vor apărea destul de multe probleme sociale”, explică președintele IRCEM.

Articolul face parte din seria „România sustenabilă”, realizată cu susținerea eMAG.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • asi spune ca facilitatile fiscale sau coercitiile (propovaduite) nu fac produsul de reciclat mai ieftin, ci doar vopsesc cioara pe spezele contribuabilului nevinovat (sau neimplicat)
    (adevar valabil si la subventiile pt vehicule electrice la care contribui din greu de cativa ani desi stiu ca nu voi avea nicio-data acces la un vehicul electric major)

    am vazut un pret : 0,50 lei per kg de PET (polietilen tereftalat, materialul de la buteliile de apa minerala etc)
    asta ar fi cca 2 bani (aia mici, galbeni) per PET sau poate doar 1 pt ambalajul de la petul de la ulei
    daca spal petul de la ulei , apa (resursa pretioasa) ma costa mai mult decat petul, plus detergentul, inca odata pe atat, si in plus , deversez in aval detergent, toxic in ultima instanta - pt natura
    problema e mult mai complicata si se complica si mai tare daca mai vrei sa si infrangi economia de piata! (dar se poate manca o paine alba sau doar dulce din supervizarea actiunilor astea)
    • Like 1
    • @ corneliu apostol
      Delia MC Delia MC check icon
      " Dacă vrei să înfrângi economia de piață " . Păi atunci CARE MODEL DE ECONOMIE? Căci modelul acesta în care statul are controlul, așa cum bine remarcă și dl. @Mihai, ar fi unul cam... de tip socialist. Odată statul plimba banii dintr-o parte în alta însă noi am învățat între timp că nu poți să vopsești cioara la infinit - ori poți? dacă omul învață să creadă că aia-i culoarea ei naturală. Va trebui să luptăm pentru salvarea planetei împreună, un scop comun pentru care va trebui să sacrificăm enorm. Economie controlată de stat, afaceri a căror scop nu mai e profitul ( și atunci mă întreb cine e dispus să deschidă o afacere numai ca să dea pe pere ce ia pe mere), etc. Și atunci spre ce ne îndreptăm?

      Cum foarte bine spuneți, presiunea nu-i de fapt pe concerne ci pe omul de rând. Unii cu mălaiul alții cu... . Tinerii aceștia entuziaști pierd din vedere toate astea. Ori asta vor, sperând să prindă de la început un loc în față.

      Există doar două feluri de sisteme sociale: axate pe bani, deci profit, ori pe putere unde se încadrează și cele socialiste. Ori hibride, de acest fel. Mă tem că brave new world care ne așteaptă - în timp ce scopul va fi salvarea planetei - e o societate stratificată (nu ca în "socialism" care a început cu egalitatea și a sfârșit în nomenclatură și restul lumii ci de la început stratificat, un hibrid preponderent "socialist" fără perdea) în care unii au puterea și banii iar alții duc greul. Totul cu un ideal. Sper să mă înșel (partea pesimistă).

      PS: cea optimistă: peturile. În vest se colectează peturile contra unei sume deloc de neglijat. Primești un bon care se folosește la cumpărături.
      Peturi cu ulei: recunosc că n-am văzut astfel de peturi decât în România (incredibil cât ulei se consumă). Prin alte părți uleiul se vinde în sticle. Deci nu trebuie să vopsești exagerat cioara ci să oferi un stimulent în bani și așa crești colectarea. Dar asta o face un stat care ARE DE UNDE.
      Peturi în general: sunt unele care nu folosesc petrol ci trestie de zahăr și sunt 100% reciclabile. O soluție excelentă.

      PPS: nu neg încălzirea globală, nu am destule date însă mai sap :). Numai că nu văd soluții practicabile la nivel GLOBAL. Poate țările vestice au luat startul și și-au asigurat locul în față inclusiv prin cercetare și așa ar putea câștiga o parte din ce pierd prin descurajarea unor industrii. Vom vedea.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      PPS: nu neg încălzirea globală, nu am destule date însă mai sap, o sugestie recomand cartea,despre incalzirea globala si ecologism,din seria ghidul incorect politic al editurii contra-mundum,carte scrisa de Christopher C.Horner
      • Like 0
  • Mihai check icon
    Constat cu stupefacție cum în articol se propovăduiește ideea prețurilor reglementate fără nicio legătură cu piața. Asta înseamnă să ne întoarcem la comunism, cu prețuri fixe, indiferent de calitate. Pentru ce mai avem taxa de mediu pentru fiecare produs atunci?
    • Like 1
  • Foarte utilă și binevenită inițiativa aceasta. Aș putea adăuga o idee pe care am și propus-o unui premier care nu a rezistat prea mult pe funcție : este vorba de risipa care se face cu terenurile agricole pe motiv că investitorii (în special cei străini) preferă investițiile pe terenuri ”green field” ! Nu înțeleg de ce guvernanții nu au în vedere să ofere pentru investitori terenuri de la firme/întreprinderi închise mai demult sau care nu mai au șanse de redeschidere în viitorul apropiat. Risipa de ”green field” se adaugă altor terenuri pierdute prin vânzări către străini, vânzări care au atins deja un nivel îngrijorător.
    • Like 0


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult