Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Marcel Iureș, despre un moratoriu pe păduri: „Nu mai trebuie să se taie copaci decât cu mare știință și zgârcenie timp de 30-40 de ani”

Marcel Iureș

(Foto captura video)

Actorul Marcel Iureș propune schimbarea legislației silvice, înființarea unei Armate a pădurii și instituirea unui moratoriu pe o perioadă de 30-40 de ani pentru protejarea pădurilor din România. 

„Trebuie schimbate legile pădurii, trebuie înființată Armata Pădurii. Dezastrul e atât de mare, încât expresia asta nu e grea, e necesară. De acum nu mai trebuie să se taie decât cu mare știință și zgârcenie timp de 30-40 de ani, niciun copac din România. România are în clipa asta nevoie de cel putin 10 milioane de copaci. (30-40 de ani de moratoriu?) Bineînțeles”, a spus actorul Marcel Iureș miercuri seara la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

El a dat ca exemplu Parcul Național Yellowstone din SUA, primul parc național din lume, înființat în 1872, care este păzit și în prezent de trupe americane.

Iureș a povestit că a înălțat drone - „deși acum am înțeles că e ilegal” - deasupra a trei parcuri naționale ca să vadă pădurile tăiate, iar concluzia a fost că „sunt dezastre mici care însumate îți taie răsuflarea”. 

Întrebat de unul dintre moderatori dacă se mai taie sălbatic lemn, ca acum 10 ani, actorul a relatat cum, în urmă cu șase ani, în zona Moldovei, a văzut atelaje cu bușteni pe care nu le oprea nimeni să le verifice.

„Am să vă dau un exemplu de acum șase ani. Filmam între Piatra Neamț și Gura Humorului. Am stat trei săptămâni. Treceau 30-40 de șei din acelea unde încap bușteni, pline cu bușteni cu diametrul de 80-90 (de centimetri -n.n.). Asta înseamnă poate suta de ani vechime, vârsta unui copac. Nu-i oprea nimeni, nu-i controla nimeni”, a spus Iureș.

Emisiunea „În fața ta” moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu poate fi urmărită de luni până joi la Digi24, începând cu ora 22:30.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Trebuie taiat tot, sa nu ramana nimic, ce sa ne mai chinuim cu viata asta, murim mai repede fara oxigen, cu muntele peste noi, cu inundatii diluviene.
    • Like 1
  • Vreo 4 milioane de romani se incalzesc cinci-sase luni pe an cu lemn. Unei familii de 4 persoane ii sunt necesari in mod real vreo 30-35 metri steri de material lemnos de esenta tare (fag, carpen, stejar, etc.), adica, aplicand raportul de 1,6 metri steri la un metru cub, 18-21 metri cubi de lemn, sau 10-15 arbori de marime medie, mai multi sau mai putini daca arborii sunt mai mici sau mai mari. Asadar, socotind 4 membrii intr-o familie rezulta ca, daca nu ne dorim ca oamenii acestia sa nu inghete, trebuie taiati in jur de 10.000.000-15.000.000 arbori/an. Daca socotim 2000 de arbori la hectar in jur de 7500 de hectare (20-21 de ha/zi, zi de zi!) de padure dispar anual in sobele acestor romani. Daca stai intr-un oras in care te poti incalzi cu gaz sau de la retelele publice de termoficare problema acestor romani aproape ca nu se vede. In 27 de ani n-am vazut nici un politician, nici un mare scriitor-filozof roman (a se citi un membru al trio LPP), nici un ziarist, inginer, oricine care sa propuna un program pentru a inlocui dependenta de lemn a acestor romani cu alt mijloc de a procura energia necesara incalzirii. Odata ce am rezolvat problema aceasta, taierea padurilor nu va mai fi o problema atat de mare. Insa problema aceasta nu se rezolva nici legandu-te de copaci, nici inaltand drone ci altfel, cu munca, inteligenta si perseverenta.
    • Like 1
    • @ Adalbert Gabriel Gazdovici
      Rucs Rucs check icon
      Problema nu este la lemnul de foc in zona rurala. Foarte putin din ce se taie ramane in tara, pentru astfel de nevoi sau pt fabrici autohtone de mobila. Cea mai mare cantitate este taiata de schweighofer. Sunt multe surse, uitati doar una dintre ele: https://www.riseproject.ro/articol/reteaua-schweighofer-cine-a-taiat-si-cat-a-castigat/.
      • Like 0
  • check icon
    Codrul este frate cu romanul...ca si Cain cu Abel.
    • Like 1
  • check icon
    Genial. Am putea desfiinta armata, ca tot nu crede nimeni ca e nevoie de ea la ceva si e lumea suparata ca isi permit militarii astia sa iasa la pensie cu pensii mari, si sa ii trimitem pe toti prin paduri, la panda.
    • Like 2
    • @
      corne check icon
      1. lumea e suparata pentru ca exista venituri extrem de dezechilibrate in armata: a) intre militari si civili b) intre categoriile de militari.
      2. lumea are voie sa fie suparata, fiindca EA osteneste pentru banii ce se duc la armata si tot ea ar trebui sa stabileasca cat plateste pentru acest serviciu de aparare, verificand la sange eficienta. basmele cu eroii militari sunt bune pentru literatura: orice meserie e utila in societate, chiar daca unele au o apreciere mai mare decat altele. in ce priveste pensionarii de lux militari, foarte multi "mosteniti" din epoca de aur, le-am putea propune posturi la paza padurilor (fiindca se pare ca destui is inca tineri si dornici de o leafa majora pe langa o pensie umflata), dar ar insemna sa munceasca si ei ceva, ori asta nu e deloc de nasul lor. ei stiu cel mai bine sa fure mancarea soldatilor, sa-si bata joc de ei inafara oricarui cod de etica civila sau militara, sa-si faca firme pe numele nevestelor (obicei post-revolutionar), sa-si faca treaba in gospodarie cu soldatii (de la scuturatul covoarelor, la zugravit, zidit, carat materiale diverse cu masinile unitatii, pana la taiatul porcului) si sa intocmeasca rapoarte care se "incopciaza" corespunzator si regulamentar.
      3. desi ironia dumitale imi poate sugera apartenenta la corpul acestor "neindreptatiti" ajunsi recent in gura lumii din cauza pensiilor disproportionate, strategia tembela pe care o propui fie imi intareste convingerea referitoare la priceperea distinsilor "eroi oricum", fie arata o alta preocupare, una "ordinara", de pilda strungaria, caz in care admiratia subinteleasa pentru samuraii neamului e oarecum deplasata, avand in vedere sensul ironiei: pasamite nu putem comite un asemenea sacrilegiu, sa trimitem niste somitati ale geniului militar, darzi si onesti aparatori ai patriei - dar si neinfricati cuceritori, urmasi si participanti ei insisi la lupta milenara pentru cladirea si consolidarea unei tari intinse si marete - sa pazeasca niste paduri amarate, desi fac parte si ele din teritoriul stropit cu sangele vitejilor nostri, incasatori de pensii speciale, ultra-speciale si mega-ultra-speciale. nu!, asta e o ocupatie pentru terchea-berchea, doi la un leu, pot si ologii pazi niste boscheti si doi copaci...

      referitor la tipul de gandire strategica: maistre (posibil militar), nu trebuie sa umbli aiurea prin paduri, pandind de dupa un copac mai gros eventualii hoti de lemne, e suficient sa plasezi puncte de control in zonele cheie: la intersectia drumurilor forestiere cu drumurile nationale (hotii nu iau copacii in spinare si fug cu ei prin munti si vai si nici nu-i extrag cu elicopterul, folosesc cele mai apropiate cai de transport) si in apropierea unitatilor de valorificare a lemnului. si nu e nevoie de toata armata, pensionata sau nu, sunt suficiente efective mult mai mici. asadar, generalii matale pot sta linistiti pe pensiile groase in ceafa ca si ei, bandu-si berile si povestind fapte eroice de arme, de pe vremea in care pupau bocancul fratelui sovietic, alergau soldatii cu masca pe figura pe motiv ca asternutul nu era suficient de bine intins, dadeau "culcaturi" in nestire ca sa iasa pasul de defilare bine la parada si furau carnea de la cantina, infometand generatii de copii luati cu arcanul sa-i serveasca precum sclavii.
      • Like 0
  • Ca sa intuiesc un raspuns la aceasta problema spinoasa a taierii plamanului de oxigen al Romaniei raspunsul ar fi acesta : "Capul face, capul trage " sau "Unde-i nu-i cap, vai de picioare" subliniez, nici suflet, nici inima, asta referitor la articolul prezentat subtirel ca pastila mediatica inghitita cu brio de catre invitati cu dedicatie de la interlocutor. Acum, cu referire la intregul interviu, pun si eu o intrebare ?.Domnul Marcel Iures, cine credeti ca este mai periculos, un intelectual rasat cu gandurile risipite printre semenii sai sau un taran autohton constrans de situatia de neputinta obligat de conjuctura sa se supuna sticlei de alcool ?.si am sa si raspund elegant : In ambele cazuri, TUTUNUL face bine, exact ca in reclama cu "Hemoroizii" concluzia desprinzandu-se simplu si concis ca romanul chiar ar trebui sa se apuce de fumat ! (nu intru in detalii ci imi expun opinia)
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult