Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mari sportivi ai României, despre victorii și înfrângeri. Ana Maria Popescu: „Am simțit nevoia să ajung acolo, pe prima treaptă”

„Nu știu cum sunt alți sportivi și la ce se gândesc ei, dar pe mine și la vârsta asta, la 32 de ani, mă bucură bucățica aia de metal, înainte de orice recompensă financiară. Aia îmi confirmă că am muncit bine și că cel puțin în ziua aia, în secunda aia când sunt pe podim, sunt cea mai bună. A fost o perioadă în cariera mea în care am vrut să demonstrez că sunt bună. Dup-aia am vrut ca oamenii să înțeleagă că nu a fost o greșeală că am câștigat câteva medalii și am avut nevoie de o confirmare. Dup-aia am simțit nevoia să ajung acolo, pe prima treaptă. Acum simt că am demonstrat ce era de demonstrat și trebuie să câștig pariul cu mine”, spune sportiva Ana Maria Popescu (Brânză), de trei ori campioană mondială și câștigătoare a titlului de campioană olimpică la scrimă. Vorbește despre momentele importante din viața și cariera ei pentru Lead.ro, în proiectul Neînviinșii, care îi invită pe mari sportivi ai României, precum Ana Maria Popescu, Diana Mocanu, Andreea Răducan, să își spună povestea.

Într-o societate dominată de teama de eșec, sportivii vorbesc despre cum au reușit să treacă peste înfrângeri și cum să le transforme într-o lecție care i-a dus spre victorie. Unul dintre eșecurile pe care Ana Maria Popescu nu le poate uita este cel de la Jocurile Olimpice de la Londra. „Atât de tare ne-a marcat acea competiție, la care am plecat sperând la aur și unde am terminat pe șase. Eu mă hrănesc din astfel de momente ca să merg mai departe”, explică sportiva.

Foto: Lead.ro

Puteți citi aici întreaga poveste a Anei Maria Popescu. 

Diana Mocanu: „Când pronunțam cuvântul înot îmi venea să îmi iau câmpii”

Înotătoarea Diana Mocanu a câștigat la vârsta de 16 ani aurul olimpic, iar la 19 ani s-a retras din viața sportivă.

Foto: Lead.ro

„Nu mi-a fost greu să iau decizia să mă opresc. Când nu mai ai atracție către ceva, încerci să schimbi direcția. Iar eu voiam să fac orice altceva, sau cel puțin să fac o pauză, apoi să mă gândesc. În primele zile, am stat acasă și am dormit. Foarte mult timp am dormit. M-am gândit apoi dacă să merg pe varianta antrenoratului sau nu, fiind sătulă de atâta apă. Nu puteam nici să văd apa în pahar, iar când pronunțam cuvântul înot, îmi venea să-mi iau câmpii”, spune ea. A devenit apoi antrenoare și și-a dat seama că pe margine este uneori mai greu decât în apă. Puteți citi întreaga poveste a Dianei Mocanu aici.

Andreea Răducan: „Nu mai știam nici cum mă cheamă, nici ce caut acolo”

Andreea Răducan rememorează momentul dureros în care a fost depistată cu pseudoefedrină, o substanță conținută de Nurofen la Jocurile Olimpice de la Sydney. „Nu înțelegeam precis ce aud, parcă totul se clătina cu mine. Antrenorii au plecat să afle mai multe, iar eu am rămas pe pat, fără să înțeleg ce se întâmplă, așteptând să vină cineva să-mi spună că totul e o glumă. A venit antrenorul secund Lucian Sandu, care mi-a spus că mi se dă voie să concurez, așa că am plecat spre sală plângând, întrebându-mă ce-o fi ăla doping, ce-o să pățesc, de ce mi se întâmplă asta. Nu mai știam nici cum mă cheamă, nici ce caut acolo și nu-mi stătea capul la concurs.”, își amintește.

Foto: Lead.ro

Televiziunile din lumea întreagă prezentau pe larg cazul ei. „Apăream la toate buletinele de știri, de la CNN la BBC, iar când auzeam spunându-se că am pierdut medalia de la individual compus, mii de pumnale mi se răsuceau în stomac”, spune Andreea Răducan care a găsit în ea resurse să meargă mai departe.

Întreaga poveste a Andreei Răducan, aici. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Dar la munca nu le place acestor sportive ? Toate vor multi bani facuti repede, de parca sportul ar tine de foame.

    Ce castigam noi ca tara daca o sportiva ia locul intai la un concurs obscur ? De da cineva paine, ne construieste cineva fabrici ?

    Oare cati bani platim noi toti romanii fiindca in fiecare an sute de mii de copiii viseaza sa devina sprotivi bogati peste noapte in loc sa doreasca sa devina medici sau ingineri ?
    • Like 0
    • @
      check icon
      N-am crezut niciodata ca cineva ma poate inerva in asa hal incat sa intreb:

      Sunteti intreg la minte? Serios, sunteti intreg la minte?
      • Like 0
    • @
      check icon
      Eu stiam ca omul spre deosebire de maimute, cand aude o idee diferita, vine cu argumente si este curios.

      Tu vad ca la pareri diferite incepi sa te enervezi si sa faci ironii. De aceea te intreb: esti maimuta ? Serios, esti o maimuta ?
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult