„Gestul de a dona nu ține neapărat de cât este de burdușit portofelul cu carduri sau cu bani, ci ține mai mult de o disponibilitate a inimii” - Lăcrămiora Rediu, director de fundraising și comunicare Federația Băncilor pentru Alimente

Într-o pădure din apropiere de Oradea, ascuns de privirile lumii, un bărbat în vârstă își construise un adăpost din crengi și folii de plastic. Acolo, printre copaci, departe de zgomotul orașului, își ducea zilele într-o liniște pe care doar el o înțelegea. Era lumea lui, așa cum o cunoscuse de ani de zile. Poate că fusese un om al orașului cândva, poate avusese o casă, o familie, dar acum, pentru el, „acasă” însemna coliba aceea improvizată din pădure.

Când oamenii de la centrul pentru vârstnici din oraș l-au găsit, era slăbit, înfrigurat și flămând. L-au îndemnat cu blândețe să vină cu ei, să accepte un loc unde să aibă o masă caldă, un pat adevărat, îngrijire. Însă, odată ajuns acolo, impactul schimbării a fost mai mare decât s-ar fi așteptat oricine. Trăise atât de mult timp izolat, încât uitase gesturi simple – inclusiv cum să folosească tacâmurile. Deși avea acum hrană și un loc sigur, după doar trei zile spunea că vrea să se întoarcă „acasă” – în pădure, unde simțea că aparține, chiar dacă asta însemna frig și pericol.

Povestea lui ne-a fost relatată de Lăcrămioara Rediu, Director de Fundraising și Comunicare în cadrul Federației Băncilor pentru Alimente din România, care a vizitat centrul din Oradea și a fost profund impresionată de întâlnirea cu acești oameni aflați la marginea existenței.

„A fost momentul în care eu am înțeles ceva esențial: că nu poți lua un om de mână și să-i spui: uite, eu știu ce e cel mai bine pentru tine. Chiar dacă asta înseamnă conștiința că astfel îi salvezi cumva viața. Ce poți să faci într-o astfel de realitate este să creezi un raport real. Adică un spațiu în care celălalt să simtă că viața lui contează. Pentru el și pentru cei din jur. Am înțeles că adevăratul ajutor nu este doar despre a oferi hrană și adăpost. Este despre a construi relații, despre a rămâne lângă cineva până la punctul în care se poate spune singur -  viața mea are valoare și eu aleg să rămân aici.

Și cumva lucrul ăsta îl fac toate organizațiile cu care colaborăm. Chiar dacă oferă servicii foarte diferite. Hrana pe care o oferă nu este doar o soluție pentru foame sau un răspuns la o nevoie primară. 

Este despre ocazia unui întâlniri, a unui punct de sprijin. E o dovadă că cineva vede, înțelege și rămâne alături de tine. E motivul pentru care noi, ca Bănci pentru Alimente, oferim sprijin doar prin organizațiile partenere, nu direct persoanelor vulnerabile. Pentru că recunoaștem că, dincolo de hrană, fiecare persoană are nevoie de susținere, de cineva care să o însoțească, să o țină de mână, să o ajute să crească. Și hrana e doar o parte, o mică parte din ceea ce organizațiile noastre oferă. Noi putem să oferim hrana unui copil de la un centru de zi, dar cu siguranță nu putem să-i oferim educația pe care o primești de acolo”, a spus Lăcrămioara Rediu. În final, bărbatul găsit în pădure a ales să rămână în centrul de îngrijire.

„Pentru copiii din familii sărace nu contează că dulcele de sărbători a ajuns cu două luni întârziere:  «Hei, a venit Moș Crăciun și la mine!»”

O altă poveste care a impresionat-o pe Lăcrămioara Rediu vine dintr-un centru pentru copii și tineri cu dizabilități. Și acolo, donațiile primite de la Banca pentru Alimente au însemnat mult mai mult decât simpla asigurare a hranei zilnice.

„Îmi povestea un director de centru că, datorită donațiilor pe care le primește de la noi, de la Banca pentru Alimente, cheltuielile pentru hrană au scăzut semnificativ. Iar asta a schimbat mult din activitatea organizației respective. Și spunea el: eu acum nu mai aștept să se rupă de tot sandalele unui copil. Și le cumpăr înainte ca acel copil să nu mai aibă cu ce să se încalțe.”

Pe lângă hrană, aceste donații aduc și bucurii simple, dar profunde, care pot însemna enorm pentru un copil.

„Ne povestea un voluntar despre un copil, un băiețel, care a primit un Moș Crăciun de ciocolată. Era deja luna februarie, perioada în care noi de obicei primim și alimente cu specific de sărbători. Și cu ambalajul specific sărbătorilor. Copilul acela a spus: «Hei, a venit Moș Crăciun și la mine!», chiar dacă a ajuns un pic mai târziu. Pentru copiii din familii sărace, nu contează că dulcele de sărbători a ajuns cu două luni întârziere. Pentru acel băiețel, a fost prima dată când a primit o astfel de ciocolată. Și, fără să stea pe gânduri, a rupt-o și a împărțit-o cu frații lui. Astea sunt momentele care ne arată că ceea ce pentru unii poate este nesemnificativ, pentru alții devine o amintire de neuitat”, spune Lăcrămioara Rediu.

În aproape nouă ani, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a salvat peste 29.900 de tone de alimente, echivalentul a 60 milioane de porții de hrană

În istoria lor de aproape nouă ani, Rețeaua Națională a Băncilor pentru Alimente din România a devenit o adevărată punte dintre surplusul de alimente și cei care mare nevoie de ele. Băncile pentru Alimente fac eforturi susținute și colaborează cu parteneri din retail, din industria agroalimentară și din sectorul organizațiilor non guvernamentale.

„Am reușit să salvăm peste 29.900 de tone de alimente, care sunt 60 milioane de porții de hrană. Aceste cantități de alimente au și o valoare economică de gestiune -  înseamnă valoarea cu care noi le înregistrăm în contabilitatea noastră, în depozitele noastre - de aproximativ 71,5 milioane de euro”,  a precizat Lăcrămioara Rediu. 

„Fiecare aliment salvat înseamnă mai mult decât o masă. Înseamnă grijă”

În prezent Rețeaua Națională a Băncilor pentru Alimente sprijină peste 800 de organizații din toată țara, care au grijă de mai mult de 305.000 persoane vulnerabile. 

„Nimănui nu trebuie să-i fie foame. Noi credem că atunci când oferim hrană, oferim o formă de ajutor foarte concretă și imediată pentru a răspunde la o nevoie primară. Și satisfacerea acestei nevoi - ne învață Maslow foarte bine - nu poate să întârzie. Fiecare aliment salvat înseamnă mai mult decât o masă, înseamnă grijă, un sprijin concret pentru cei care se confruntă cu lipsurile și în special cu lipsa hranei. În toți acești ani, angajamentul nostru, al Băncilor pentru Alimente, nu a fost doar despre cantitatea de alimente salvate, ci și despre cum putem să facem lucrurile mai bine”, spune Rediu.

Astăzi funcționează nouă Bănci regionale pentru Alimente - la București, care a fost prima bancă -, la Cluj, la Roman, la Brașov, la Oradea, la Timișoara, la Constanța, Craiova și Galați. Toate aceste bănci sunt coordonate de Federația Băncilor pentru Alimente din România - o infrastructură necesară pentru a prelua și distribui eficient donațiile, inclusiv produse care necesită refrigerare și congelare. 

La nivel european, Federația Băncilor pentru Alimente din România este membră a Federației Europene a Băncilor pentru Alimente, FEBA, o rețea care reunește peste 30 de membri și 352 de bănci în toată Europa. 

„FEBA ne-a însoțit încă de la nașterea primei Bănci pentru Alimente din România, ne-a coordonat, ne-a monitorizat, ne-a auditat, ne-a sprijinit. Recunoașterea și apartenența la rețeaua europeană, ca membru cu drepturi depline, reprezintă pentru noi o bogăție foarte mare, pentru că avem ocazia, de exemplu, în grupurile de lucru, în evenimentele europene la care participăm, în schimburile de experiențe, în proiectele pe care le avem cu o parte din colegii noștri de la băncile din anumite țări, să învățăm de la cei care au o tradiție de 35 și aproape 40 de ani în acest domeniu și să facem pași mai rapizi în procese și procedurile de lucru pe care noi le facem”.

Impactul asupra mediului: prevenirea emiterii a 43.000 de tone de CO2 și economisirea a 30 de miliarde de litri de apă

Pe lângă misiunea de a reduce risipa alimentară și de a oferi hrană celor mai vulnerabili, Băncile pentru Alimente au un impact pozitiv și asupra mediului. „De-a lungul timpului, am reușit să prevenim emiterea a peste 43.000 de tone de CO2 și să economisim peste 30 de miliarde de litri de apă, resurse care altfel s-ar fi pierdut odată cu alimentele irosite.”

Colecta Națională de Alimente: 8.700 de voluntari și 600 de tone de alimente neperisabile

De două ori pe an, în preajma Crăciunului și a Paștelui, FBAR împreună cu cele nouă Bănci Regionale organizează Colecta Națională de Alimente, una dintre cele mai mari campanii de solidaritate la nivel național. Campania mobilizează de fiecare dată mii de voluntari și sute de organizații partenere, uniți de misiunea de a-i sprijini pe cei mai vulnerabili dintre semenii noștri, iar această ediție continuă maratonul de solidaritate și generozitate.

Colecta Națională de Alimente este cel mai important eveniment organizat de Banca pentru Alimente, aducând împreună comunități întregi pentru a sprijini persoanele aflate în dificultate. De-a lungul timpului, această campanie s-a transformat într-o adevărată mișcare de solidaritate, mobilizând atât donatori, cât și voluntari – cei care reprezintă forța vitală a colectei, fiind prezenți în magazine pentru a încuraja donațiile. La ediția din decembrie anul trecut, peste 8.700 de voluntari s-au implicat activ, contribuind la strângerea a peste 600 de tone de alimente neperisabile, un sprijin esențial pentru cei care au cea mai mare nevoie.

„Multă lume ne întreabă - dar eu cum pot să donez alimente? Noi am creat acest cadru, Colecta Națională de Alimente, de două ori pe an, când cei care vor să poată face gestul concret, de solidaritate. Dacă în mod curent, noi preluăm alimente de la companii, din zona de retail în mod special, și de la producători, de la distribuitori, de două ori pe an, invităm persoanele fizice să ni se alăture și să facă gestul de solidaritate. Dincolo de asta, încercăm să creștem, să invităm oamenii să fie mult mai conștienți de nevoile celor din jurul lor. Asta e fundamental pentru noi. Și să construim cumva o societate mai inclusivă și mai solidară cu cei care au mai mare nevoie.” 

„Băncile pentru Alimente nu funcționează prin fotosinteză”  

Lăcrămioara Rediu spune că activitatea Băncilor pentru Alimente este „un fel de cursă zilnică împotriva timpului și a lipsei de predictibilitate”. De la colectarea alimentelor și până la livrarea lor către organizațiile caritabile, fiecare etapă presupune o logistică bine coordonată, resurse dedicate și parteneriate solide.

Una dintre cele mai mari provocări este asigurarea unor cantități suficiente și constante de alimente. „Astăzi și de când ne-am început activitatea, din 2016, întotdeauna cererea e mai mare decât ceea ce putem noi să acoperim”, explică Rediu. Deși numărul companiilor care donează a crescut, acest lucru nu este suficient. În plus, donațiile sunt adesea imprevizibile și concentrate în anumite perioade ale anului. „Adică noi nu știm ce vom primi mâine în depozit. Nu cu toți partenerii am reușit să stabilim că peste două zile vom primi un anumit tip de produse.” Din acest motiv, extinderea rețelei de donatori este o prioritate, iar organizarea de două ori pe an a Colectei Naționale de Alimente ajută la completarea stocurilor, mai ales cu produse neperisabile esențiale.

Pentru a răspunde mai bine nevoilor, Banca pentru Alimente investește constant în infrastructură, creșterea capacității de stocare și optimizarea fluxurilor logistice. Totuși, o altă provocare majoră este asigurarea resurselor financiare pentru funcționare. „O foarte bună prietenă și colaboratoare a noastră spunea că băncile pentru alimente nu funcționează prin fotosinteză.” Fondurile sunt necesare pentru a susține echipa, utilitățile, transportul și întreținerea echipamentelor, inclusiv a mașinilor frigorifice esențiale pentru păstrarea alimentelor perisabile.

„Și noi, ca Bănci pentru Alimente în România, ca și celelalte bănci din Europa, suntem inițiative născute în cadrul societății civile, adică suntem ONG-uri, care prin misiunea noastră ne punem în slujba altor ONG-uri.” Resursele provin în principal din sponsorizări, donații și granturi, iar fiecare nou donator sau partener care se alătură rețelei contribuie la oferirea unei șanse în plus pentru cei care depind de această hrană.

„Legea nu mai lasă prea mult loc de ezitări. În loc să fie distruse, alimentele trebuie redirecționate către cei care au mai mare nevoie.”

În contextul în care milioane de oameni trăiesc la limita sărăciei, inclusiv în România, unde peste 4 milioane de persoane sunt afectate, iar anual se risipesc aproximativ 2,55 milioane de tone de alimente, este evident că sunt necesare politici și reglementări clare care să promoveze solidaritatea și responsabilitatea față de oameni și resurse, afirmă Lăcrămioara Rediu. Un pas important a fost făcut anul trecut, odată cu modificările aduse legii risipei alimentare, care reglementează reducerea risipei și face din donarea surplusului un imperativ pentru companiile din industria agroalimentară.

„Legea asta nu mai lasă prea mult loc de ezitări”, spune ea. „În loc să fie distruse, alimentele trebuie redirecționate către cei care au mai mare nevoie.” Aceasta reprezintă o oportunitate uriașă, iar Banca pentru Alimente își dorește ca această reglementare să devină un mecanism real prin care donarea alimentelor să devină o practică uzuală în rândul producătorilor, retailerilor și distribuitorilor. Deși legea este un prim pas important, impactul real va depinde de modul în care va fi implementată.

„E nevoie ca firmele din sectorul agroalimentar să înțeleagă exact cum să implementeze donarea de alimente, evitând birocrația inutilă. E nevoie de campanii de conștientizare și schimbarea mentalităților.” Lăcrămioara Rediu subliniază că acest proces nu este doar un gest de generozitate din partea companiilor, ci și o economie a resurselor lor și o responsabilitate socială comună.

E nevoie de mâneci suflecate. Se caută voluntari pentru Colecta Națională de Alimente din 4-6 aprilie

Cei care doresc să se implice voluntar o pot face în cadrul Colectei Naționale de Alimente, de două ori pe an, timp de trei zile, în aproape 1.000 de magazine din întreaga țară. 

„Deja noi suntem în curs de pregătire a următoarei colecte din 4-6 aprilie. Sunt patru rețele de retail dintre cele mai cunoscute care se implică în această campanie. Și avem foarte multă nevoie de voluntari. E o experiență incredibilă pe care voluntarii o fac, care ii scoate și din zona de confort. Sunt cei care fac legătura între generozitatea oamenilor și cei care au mai mare nevoie. Pentru că opresc clienții în magazine - îi puteți găsi ușor în toate magazinele partenere - sunt recunoscuți prin vestele portocalii și au niște sacoșe la fel portocalii în mână și invită oamenii să facă acest gest de solidaritate prin donarea de alimente neperisabile. Pe care oamenii le donează după casele de marcat unde sunt amplasate niște boxuri. Ce am observat de-a lungul timpului este că succesul acestei campanii e condiționat de prezența voluntarilor în magazine. Oamenii nu donează pentru că văd un box frumos. Indiferent cât de frumos l-am brandui, nu donează în raport cu o cutie. Donează în raportul cu cineva. Eu spun mereu că colecta e despre o întâlnire. Voluntarii direcționează oamenii, le explică ce tip de alimente pot fi donate. În afară de asta, în fiecare zi, în depozitele noastre, e nevoie de sprijin. De exemplu, la sortarea alimentelor.

În toate cele nouă depozite din țară, implicăm voluntari. Evident că ceea ce contează foarte mult, pentru că este un timp pe care voluntarul îl donează. Da, un timp și o energie. Și în ziua de astăzi timpul e foarte prețios. Voluntarii sunt cei care pot să ajute în toate procesele, inclusiv în partea de înregistrare a produselor. Adică de la partea operațională până la partea de manevrare a produselor. Evident, etapele care necesită o pregătire specializată.

Nou hub logistic inaugurat la București

Extinderea spațiului Băncii pentru Alimente din București prin inaugurarea anul trecut a unui nou hub logistic reprezintă nu doar o creștere logistică, ci și un angajament ferm către un impact mai puternic.

„Am fost foarte mândri de realizarea noastră de anul trecut. Pentru noi hub-ul din București este mai mult decât un spațiu mai mare. Este un angajament și un pas important spre un impact și mai puternic. Am făcut un salt important de la 500 de metri pătrați, în care funcționa Banca din București, la aproape 2000 de metri, dintre care 224 de metri pătrați sunt dedicați depozitării produselor perisabile, în condiții optime. Comparativ cu spațiul anterior, noul spațiu ne oferă și capacitatea necesară atât pentru a face față cerințelor în continuă creștere, pentru că a crescut numărul de donatori, a crescut numărul de organizații care vin la Banca pentru Alimente, dar și pentru a răspunde provocărilor viitoare. E un spațiu care deservește nu doar organizațiile pe care le sprijină colegii noștri de la Banca pentru Alimente din București, este și un sprijin pentru întreaga rețea. Pentru că atunci când primim cantități mai mari de hrană, le redistribuim rapid și către celelalte 8 bănci regionale din țară și astfel alimentele ajung foarte repede la persoanele vulnerabile din întreaga țară”.

„Nu digitalizăm de dragul tehnologiei. O facem pentru că ne permite să ne facem treaba mai bine”

În ce privește digitalizarea, aceasta poate deveni un instrument care aduce hrana mai aproape de cei care au nevoie, spune Lăcrămioara Rediu. Dacă acum câțiva ani cei de la Banca pentru Alimente ar fi fost întrebați cum văd viitorul, și-ar fi imaginat mai degrabă camioane pline, depozite încărcate cu alimente salvate, voluntari care pregătesc pachete și oameni ajutați. Acum, însă, digitalizarea a devenit un element esențial în activitatea Băncilor pentru Alimente.

În 2024, pornind de la nevoile concrete din depozite, unde fiecare produs donat este înregistrat și urmărit, a fost dezvoltat și implementat un soft intern de gestiune – Bring the Food. 

„E un instrument dezvoltat și pentru alte bănci din Europa și asta a fost de mare ajutor, pentru că se înțelegeau și se cunoșteau procesele interne dintr-o bancă, însă a fost nevoie de multe adaptări la nevoile noastre, la legislația noastră din România și la procesele noastre interne. La momentul ăsta, softul este utilizat unitar de toate cele nouă Bănci pentru Alimente și ne ajută să urmărim în timp real și fluxul donațiilor, al alimentelor, evidențierea acestora pe categorii și ne oferă cu siguranță și mai multă transparență, agilitate, putem colecta și analiza date despre donații, despre organizațiile care primesc donațiile. Urmărim trasabilitatea alimentelor de la donatori, până la ONG-urile partenere”, spune directorul de Fundraising și Comunicare în cadrul Federației Băncilor pentru Alimente din România.

În lunile următoare, acest soft va fi extins pentru a include și un modul de calcul al amprentei de carbon generate de operațiunile logistice, oferind astfel o imagine mai clară asupra impactului ecologic al activității Băncilor pentru Alimente. Totodată, analiza acestor date va permite luarea unor decizii mai informate, cum ar fi înlocuirea vehiculelor mai vechi pentru transport.

Pentru 2025, este planificată dezvoltarea unei aplicații mobile conectate la acest soft de gestiune, care va facilita un proces mai rapid și mai accesibil de gestionare a donațiilor și de distribuire a alimentelor.  „Aș mai spune că procesul în sine de digitalizare, de tehnologizare nu e un scop în sine. E doar un mijloc. Adică nu digitalizăm de dragul tehnologiei. O facem pentru că ne permite să ne facem treaba mai bine, mai organizat, mai transparent față de donatorii noștri și mai eficient. Și cumva la sfârșitul zilei pentru noi e important că un copil are hrană, că un bunic nu se mai preocupă pentru ce pune pe masă, că o familie numeroasă la fel, nu-și trimite copiii la culcare flămânzi.”

„Bătrâna a venit cu un pateu și mi-a zis: Maică, dar tu ai mâncat ceva astăzi?”

La Colecta Națională vin și voluntari din diverse colțuri ale lumii, inclusiv americani și italieni, mulți dintre ei participând la această inițiativă de ani de zile. „Cum să nu. Eu nu am lipsit niciodată la colecta națională”, i-a spus o prietenă atunci când a fost invitată să se alăture din nou. Rediu subliniază că gestul de a-i ajuta pe ceilalți le aduce voluntarilor multă satisfacție.

Ea povestește cu emoție o întâmplare cu o bătrânică pe care a ajutat-o să-și pună alimentele în sacoșa tip căruț. „Și mi-a povestit că a cumpărat două ciocolate și că merge la fratele ei, într-un centru, să i le ducă. Și după aceea a spus: Dar mai degrabă vi le dau vouă, se bucură un copil de ele. Și fratele meu are mai multă nevoie să fiu eu prezentă, să mă duc eu pe la el, decât are nevoie de ciocolată.

După ce am ajutat-o, mi-a povestit despre câte dificultăți are ca din pensia ei să-și acopere nevoile legate de medicamente, toate nevoile zilnice. Apoi s-a întors în magazin și mi-am zis că a uitat ceva să cumpere. Și a venit cu un pateu și mi-a zis: Maică, dar tu ai mâncat ceva astăzi? Despre asta este vorba, în sensul ăsta vorbim despre cineva care este atent la nevoile celor din jur.”

„Gestul de a dona nu ține neapărat de cât este de burdușit portofelul cu carduri sau cu bani, ci ține mai mult de o disponibilitate a inimii”

În ceea ce privește desfășurarea campaniei de colectare, pe care Banca pentru Alimente a început-o cu Lidl România în 2019, cu doar 12 magazine, Lăcrămioara Rediu a observat de-a lungul anilor că cele mai mari donații nu vin din marile orașe precum București, Timișoara, Brașov sau Sibiu, ci din orașe precum Huși sau Râmnicu Vâlcea. Ea explică acest fenomen prin faptul că „gestul ăsta de a dona nu ține neapărat de cât este de burdușit portofelul cu carduri sau cu bani, ci ține mai mult de o disponibilitate a inimii. Și de multe ori, cei care au trecut prin dificultăți sunt poate mai conștienți de cât de important este să donezi un pachet de biscuiți sau un kilogram de orez.”

Voluntarii Băncii pentru Alimente vin din toate mediile profesionale: angajați din companii, tineri din licee și universități, CEO de companii, dar și oameni care au fost ajutați la rândul lor. Rediu povestește cum un grup de voluntari americani au întrebat responsabilul unui magazin dacă pot cânta colinde, iar în doar o oră, cutia de donații s-a umplut cu alimente. De asemenea, voluntarii ucraineni, care au beneficiat de ajutor în timpul crizei umanitare cauzate de războiul din Ucraina, s-au implicat activ, fără ca cineva să le ceară acest lucru, din recunoștință. „Este o plajă foarte mare de oameni care participă la gestul ăsta, pentru că este un gest pentru toți”, subliniază Lăcrămioara Rediu.

„Împreună împotriva risipei alimentare, împreună împotriva sărăciei”

Tot ceea ce s-a construit în acești ani poate fi definit printr-un singur cuvânt: împreună spune Rediu. Sloganul băncilor pentru alimente este „Împreună împotriva risipei alimentare, împreună împotriva sărăciei”, iar fără sprijinul companiilor, organizațiilor, voluntarilor și tuturor celor care cred că hrana trebuie să devină o resursă pentru cei care au nevoie, nimic nu ar fi fost posibil.

„Fiecare parteneriat pe care îl dezvoltăm se bazează pe încredere și colaborare”, explică ea. Nu este doar despre sprijin, ci despre un parteneriat real, în care fiecare contribuie cu expertiza sa și cu ceea ce știe cel mai bine să facă.

În multe dintre colaborările importante, a existat un moment inițial de întâlnire și discuție. Rediu își amintește cum Gabriel Sescu, președintele Băncii pentru Alimente și cel care a adus acest concept în România, a mers la Lidl România pentru a propune o colaborare. „Era o perioadă în care el exersa, ca să spun așa, reintrarea pe geam după ce era invitat, cu respect, să iasă pe ușă", povestește Rediu.

Lidl România – primul partener care a crezut în proiect

Rediu subliniază că Lidl a fost prima companie care a crezut în proiectul băncii pentru alimente și a ales să-l sprijine nu doar prin donații de alimente, ci și prin resurse financiare și logistice, contribuind la extinderea și dezvoltarea rețelei. Încă de la început, partenerii de la Lidl au fost implicați activ:

"Ne-au întrebat: «Ce aveți nevoie ca să funcționați pe termen lung? Cum putem construi împreună un sistem care să reziste? Cum putem face ca acest sistem să funcționeze la nivel național?»"

Astfel, s-au pus bazele unei rețele naționale de alimente, iar Lidl nu doar că a sprijinit inițiativa, dar a deschis și ușa către alte parteneriate și donatori. „Lidl ne-a recomandat altor companii, iar acest lucru a avut o valoare enormă”, spune Lăcrămioara Rediu.

De altfel, proiectul major Colecta Națională de Alimente, care astăzi implică mai mulți parteneri și magazine, a început cu sprijinul Lidl România. Dar începutul a fost modest: „Am pornit cu doar 12 magazine și câteva tone colectate”, își amintește Rediu.

Această experiență le-a dat încredere ca să meargă mai departe cu extinderea inițiativei. Lidl a susținut proiectul nu doar prin donații continue de alimente, ci și prin sprijin financiar și promovare. „Lidl a fost în multe situații vocea noastră. Lidl a deschis acest drum, dar astăzi avem alături și alți parteneri, iar rețeaua continuă să crească”, concluzionează Rediu.

Din 2016 și până în prezent, Lidl România a susținut financiar crearea, funcționarea și dezvoltarea rețelei Băncii pentru Alimente cu 3,8 milioane de euro și a donat peste 2.680 de tone de produse.

Împreună cu Lidl România, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a lansat în 2019 Colecta Națională de Alimente, inițial cu doar 12 magazine participante. De-a lungul anilor, inițiativa s-a extins, atrăgând și alți parteneri din retail, iar în ultimele ediții, toate magazinele Lidl au devenit puncte de donație a alimentelor neperisabile pentru cei care au cea mai mare nevoie.

În cele 11 ediții desfășurate până în prezent, clienții Lidl au donat peste 814 tone de alimente neperisabile, transformând generozitatea în sprijin concret pentru comunități vulnerabile. Doar în cadrul Colectei de Crăciun din 2024, prin implicarea a 3.635 de voluntari, s-au colectat 288.92 tone de alimente în magazinele Lidl, care au ajuns la 198 de organizații partenere, oferind sprijin pentru peste 39.222 de persoane aflate în nevoie și contribuind la sărbători mai liniștite pentru acestea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp