Medicul Alexandru Rafila demontează 10 mituri vehiculate de „doctorii” pandemiei de coronavirus

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

România a înregistrat sâmbătă cel mai mare număr de cazuri nou diagnosticate de Covid în 24 de ore - 698, la capătul unor săptămâni în care numărul de îmbolnăviri a crescut constant. „Dacă o să vă uitați la statistici, o să vedeți că în fiecare săptămână numărul cumulat de cazuri a fost tot mai mare și, în momentul de față, probabil că sunt în jur de 3.000 de cazuri într-o săptămână. Această situație se corelează și cu creșterea cu 50% a numărului de cazuri internate în terapie intensivă, de la 160 la 240. Întotdeauna un anumit procent dintre cei care se îmbolnăvesc de Covid fac forme grave. Ajungem la o concluzie îngrijorătoare, că ne aflăm pe un trend constant ascendent, care într-un fel sau altul trebuie schimbat. Această evoluție crescătoare poate să ajungă să pună probleme sistemului sănătate, dar să ridice și probleme legate de libera circulație a cetățenilor români în spațiul UE”, avertizează profesorul dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății.

Odată cu relaxarea restricțiilor, românii au putut circula liber însă unii dintre ei au ales să nu respecte măsurile de protecție, precum purtarea măștilor și păstrarea distanței fizice. Cei care neagă gravitatea bolii și susțin teoriile conspirației au devenit din ce în ce mai vocali și au reușit să convingă o parte a populației că lucrurile nu stau chiar așa rău și că recomandările medicilor sunt excesive. În spațiul public circulă diferite mituri, care devin cu atât mai toxice cu cât ajung să fie crezute de mai mulți oameni. Profesorul Rafila demontează 10 dintre ele.

Mitul #1: Nu se moare de Covid.

Alexandru Rafila: „Este clar că nu este adevărat. Mai mult, studiile arată că infecția cu noul coronavirus nu afectează exclusiv plămânii, ci mai multe organe. Se produc microtromboze, care duc la inclusiv la necroze și la incapacitate funcțională la nivelul plămânilor, cordului, rinichilor și chiar al sistemului nervos. Efectele sunt foarte serioase, iar recuperarea este problematică.

Decesul corelat cu infecția cu coronavirus este evident. Această dispută, legată de modul de raportate a deceselor - sunt din cauza infectiei cu coronavirus versus pacienții mor având infecție cu coronavirus, este până la urmă o falsă problemă. În lipsa infecției cu coronavirus, o persoană care avea o boală cronică ar mai fi trăit o perioadă, mai scurtă sau mai lungă, dar infecția cu noul coronavirus a complicat foarte mult evoluția afecțiunii de bază și a dus la un deces prematur."

Mitul #2: Statisticile sunt umflate, iar numărul îmbolnăvirilor este mai mic. Personalul medical a mituit familii pentru ca în certificatul de deces al rudelor să fie trecută în mod fals infecția cu Covid-19 drept cauză a morții.

Alexandru Rafila: Nu îmi dau seama cum s-ar putea întâmpla acest lucru, nu am văzut nici măcar un singur caz documentat, nici cea mai mică dovadă. Nu înțeleg care este mecanismul și care este scopul unei astfel de întreprinderi. De ce să încerci să convingi pe cineva să declare că ruda lui a murit datorita infectiei cu noul coronavirus? În primul rând, un deces rezultat de pe urma infecției de coronavirus trebuie să fie documentat de un rezultat de laborator care să arate că acea persoană a fost infectată.

Nu poate familia să declare că a murit cu noul coronavirus dacă nu există dovada rezultatului de laborator. Dacă ne referim la o secvențălogică, ea este în mod clar imposibil de pus în practică, pentru că logica lipsește.

În legătură cu statisticile, vă pot oferi o explicație de la colegii mei care lucrează în sistemul de sănătate publică. Se trimit probe recoltate din toată țara, la peste 100 de laboratoare. Acestea sunt recoltate de la toate persoanele simptomatice, de la cele deja infectate sau de la cele din categorii care se recomandă a fi testate periodic - pacienți oncologici, pacienți care fac dializă. Numărul de persoane testate depinde de câte persoane simptomatice sau internate sunt. Deci e clar că se inregistreaza un trend crescător al numarului de teste, odată cu creșterea numărului de persoane care au infecții active. Pe de altă parte, rezultatele pozitive sunt de două feluri: cele de la persoane care sunt deja confirmate, pentru a verifica statusul virusologic, și cele de la persoanele diagnosticate pentru prima dată ca fiind pozitive. Sunt două categorii distincte, iar platforma informatică securizata de STS, în care se introduc aceste rezultate nu permite decât o singură înregistrare pentru CNP, cea pentru raportarea unui caz pozitiv nou. O persoană pozitivă nu poate fi raportată de două ori ca nou infectată."

Mitul #3: De fapt, Covid-19 nici nu există.

Alexandru Rafila: „Virusul există, în mod evident, iar acest lucru este certificat prin izolarea lui de la numeroase persoane bolnave. Identificarea virusului se face prin cultivarea pe culturi de celule. El poate fi secvențiat, adică putem să cunoaștem întreaga structură genetică a acestui virus. În plus, nimeni nu poate să pună la îndoială faptul că produce infecții, mai ales că aceste infecții sunt de multe ori complicate, produc foarte multă suferință și multe decese.”

Mitul #4. Virusul e „vlăguit” și capacitatea lui de a produce forme grave a scăzut.

Alexandru Rafila: „Nu, dimpotrivă, observăm că transmisibilitatea s-a păstrat chiar și în cazul unor temperaturi ridicate. Se transmite foarte ușor, mai degrabă se transmite mai ușor decât la început, după câte cazuri vedem că apar la nivel global. Iar în ceea ce privește patogenitatea lui, ea este condiționată de foarte multe ori și de organismul pe care il infectează. Însă nu putem să afirmăm că discutăm de o virulență mai mică acum, decât în perioada anterioară."”

Mitul #5. E mai rău să porți mască de protecție, decât să nu porți masca. Masca e nesănătoasă.

Alexandru Rafila: „Cu siguranță acesta e un neadevar. Masca reprezintă o barieră mecanică în calea transmiterii virusului, dacă ești infectat și, complementar, este o barieră mecanică care împiedica inhalarea virusului care se află în picăturile care provin de la o persoană infectată. Este absolut aberant, neadevărat și nu există nicio dovadă științifică ca masca este inutila sau chiar daunatoare. Dimpotrivă, sunt studii care arată că acolo unde masca a fost folosită transmiterea a fost redusă cu procente extrem de mari, care ajung la 90% sau chiar mai mult.

Utilizarea măștii în sine nu ne pune în pericol. Sunt multe profesii, sunt medici care utilizează masca zilnic, dar sunt și alte profesii care utilizează masca zilnic și acei oameni nu sunt predispuși la îmbolnăviri mai mult decât ceilalți.”

Mitul #6. Asimptomaticii nu transmit boala.

Alexandru Rafila: „Ei transmit boala, lucrul ăsta este documentat și eu chiar cunosc cazuri de transmitere a virusului de la persoane asimptomatice, care au fost diagnosticate după ce au transmis boala altora. Nu e deloc sigur că dacă intri în legătură cu o persoană asimptomatică nu te îmbolnăvești.

Cantitatea de virus pe care o elimină o persoană asimptomatică poate fi mai mică și transmiterea mai puțin probabilă, dar nu imposibilă. De aceea se și recomandă purtarea măștii, pentru că o persoană asimptomatică nu știe că e bolnavă, dar poate transmite boala. Principala modalitate prin care protejezi comunitatea este să păstrezi masca.”

Mitul #7: Și dacă mă îmbolnăvesc, sunt șanse mari să fiu asimptomatic. Iar dacă sunt asimptomatic nu trebuie să îmi fac griji.

Alexandru Rafila: „Este exclus așa ceva. Nu poate garanta nimeni așa ceva, au fost persoane care negau existența virusului și au făcut forme grave de boala. Mai mult, un examen medical al pacienților asimptomatici este necesar atunci cand ei sunt identificati. Uneori sunt asimptomatici, dar apar modificări la nivel pulmonar care se pot detecta la un examen radiologic. Faptul că nu ai simptome nu garantează că nu e posibilă evoluția către o formă medie sau gravă a bolii.".”

Mitul #8: Tinerii nu se îmbolnăvesc și nu pot face forme grave ale bolii și doar bolnavii cronici mor.

Alexandru Rafila: „Este doar jumătate de adevăr aici. De obicei, adulții tineri și copiii fac forme ușoare ale bolii, dar există posibilitatea ca și ei să facă forme grave. Pe de altă parte, vârsta înaintată sau comorbiditățile -boli cardiovasculare, boli renale cronice, diabet, condiționează adesea o formă mai gravă a bolii.

Cred însă că mai trebuie să facem o mică discuție legată de solidaritate. Nu trebuie să plecăm de la ideea că persoanele tinere fac forme ușoare. Nu trăim separat și trebuie să ne protejăm părinții și bunicii în aceeași măsură în care ne protejăm și pe noi. Cred că solidaritatea între generații trebuie explicată tuturor."”

Mitul #9: Testele PCR nu sunt relevante. Ar putea exista urme de coronavirus în organismul uman, introduse prin vaccinuri anterioare.

Alexandru Rafila: „Tocmai testele de biologie moleculară oferă cea mai mare specificitate din acest punct de vedere, pentru că  secvența de acid ribonucleic caracteristică acestui virus este unică. Această afirmație nu are niciun fundament de bun simț științific, este clar că secvențele genom care se identifică sunt clar corelate cu prezența virusului. Discuția ar trebui să fie de altă natură: dacă virusul identificat are capacitate de multiplicare. La persoanele simptomatice sau asimptomatice cu infecții active acest lucru se întâmplă în mod evident. Dar la persoanele care după vindecare mai elimină virus s-a constat că particulele pe care le elimină tardiv, după săptămâni de la infectare, sunt neinfecțioase.”

Mitul #10: Dacă iau suplimente pentru creșterea imunității sunt fie ferit de infecția cu coronavirus, fie fac o formă mai ușoară.

Alexandru Rafila: „Noi nu avem imunitate specifică fata de SARS CoV-2. Ca să nu faci boala, trebuie să ai anticorpi care să neutralizeze virusul. Această imunitate specifică se poate obține prin două modalități: prin vaccinare sau prin infecție. Dacă luăm alte substanțe care "ajută" sistemul imunitar să functioneze, nu inseamna ca avem imunitate față de această boală. Sigur că o bună stare de nutriție, inclusiv prin aportul de vitamine, este necesară pentru ca răspunsul imun să fie unul optim la orice boală infectioasa, nu doar la infecția cu noul coronavirus”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp