Exodul medicilor afectează de o lungă perioadă de timp sistemul medical din România, însă în ultima vreme ritmul plecărilor pare să se mai fi temperat, cel puțin în unele specialități, spune prof. univ. dr. Florin Bîrsășteanu, medic primar radiologie și imagistică medicală.

„Medicina românească a fost profund traumatizată în 50 de ani de comunism. Nu vă puteți imagina ce a fost. Eu am văzut în anii ‘80, eram foarte tânăr, dar am trăit asta. Era atât de frig în sala de operații, încât în momentul în care se deschidea abdomenul pacientului ieșeau aburi. Pe holurile spitalului umblau șobolanii și pacienții făceau din cauza frigului din saloane pneumonie, iar tu nu aveai antibiotic să-i tratezi. Pentru anumite urgențe foloseam materiale de perdele cumpărate de la Bucur Obor, cumpăram noi că nu aveam de unde. În chirurgie a fost ca pe front, să știți. Interesant este că în această perioadă neagră au fost figuri de mare calitate profesională.”, spune profesorul Cătălin Vasilescu.

Născut în Siria, într-o familie cu 13 copii, dintre care el era cel mai mic, medicul Youssef Tammam a ajuns în România în anul 1978, cu o bursă la Medicină. Foto - Asociația Inima Copiilor

În timp ce omenirea luptă împotriva forțelor pandemiilor virale, un alt inamic invizibil - rezistența la antibiotice - câștigă teren în tăcere și în mod constant. (Foto: Profimedia Images)

Nu există doi indivizi care să reacționeze identic în toate situațiile medicale, iar uneori chiar și același individ reacționează diferit în momente diferite la un stimul identic. De asemenea nu există două spitale identice sau două sisteme de sănătate identice. (Robert Ghement/ EPA/ Profimedia)

O hipertermie peste 40 de grade Celsius poate fi mortală. O hipotermie sub 35 de grade Celsius, la fel. Corpul trebuie să rămână între valorile normale acceptate. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu, a anunțat înființarea în București a unui call center, cu 72 de linii telefonice, care să ducă la identificarea mai rapidă a celor care au venit în contact cu persoane infectate cu Covid.

Cei care neagă gravitatea bolii și susțin teoriile conspirației au devenit din ce în ce mai vocali și au reușit să convingă o parte a populației că lucrurile nu stau chiar așa rău și că recomandările medicilor sunt excesive. În spațiul public circulă diferite mituri, care devin cu atât mai toxice cu cât ajung să fie crezute de mai mulți oameni. Profesorul Rafila demontează 10 dintre ele. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

De ce este așa de important de înțeles ce am făcut bine și unde am avut noroc? Pentru că vrem sau nu această pandemie nu este ultima pe care o trăim. (Brendan Smialowski/ AFP/ Profimedia)

În prezent se recompensează volumul de tratamente, nu rezultatele medicale obținute, astfel că nu se  oferă nicio cale pentru a recompensa cei mai buni furnizori, pentru a-i face mai atractivi pentru pacienți. (Luis Robayo/ AFP/ Profimedia)