Alta era, însă, întrebarea corectă: dar dacă studenta noastră are dreptate?

Am mers să aflu cum să trăiesc mai mult. Nu căutam secretul longevității, ci moduri în care să înțeleg mai bine cum funcționează corpul meu și cum pot să îi valorific la maximum resursele. Iar respirația e una dintre cele mai importante și mai la îndemână resurse, de ale cărei beneficii nu suntem prea conștienți.

Pacienții pot accepta întârzieri, dificultăți și chiar greșeli. Ceea ce nu pot accepta este imposibilitatea de a afla adevărul. O reflecție despre competență, integritate, bunăvoință și fragilitatea încrederii în instituțiile românești.

Pe Loredana și Ana Maria le-am întâlnit în săptămâna care celebrează Ziua Internațională a Asistentului Medical. Sunt multe femei 40+ care sunt nevoite să se reorienteze profesional - fie după ce li s-au restructurat posturile sau au început să fie marginalizate la revenirea din concediul pentru îngrijirea copilului. Invizibilitatea profesională a femeilor 40+ este un subiect despre care se vorbește mult prea rar. După 50 de ani, devine aproape imposibil să te mai angajezi undeva.

Republica și-a invitat cititorii să răspundă la sondajul desfășurat pe Facebook și WhatsApp.

Exodul medicilor afectează de o lungă perioadă de timp sistemul medical din România, însă în ultima vreme ritmul plecărilor pare să se mai fi temperat, cel puțin în unele specialități, spune prof. univ. dr. Florin Bîrsășteanu, medic primar radiologie și imagistică medicală.

„Medicina românească a fost profund traumatizată în 50 de ani de comunism. Nu vă puteți imagina ce a fost. Eu am văzut în anii ‘80, eram foarte tânăr, dar am trăit asta. Era atât de frig în sala de operații, încât în momentul în care se deschidea abdomenul pacientului ieșeau aburi. Pe holurile spitalului umblau șobolanii și pacienții făceau din cauza frigului din saloane pneumonie, iar tu nu aveai antibiotic să-i tratezi. Pentru anumite urgențe foloseam materiale de perdele cumpărate de la Bucur Obor, cumpăram noi că nu aveam de unde. În chirurgie a fost ca pe front, să știți. Interesant este că în această perioadă neagră au fost figuri de mare calitate profesională.”, spune profesorul Cătălin Vasilescu.

Născut în Siria, într-o familie cu 13 copii, dintre care el era cel mai mic, medicul Youssef Tammam a ajuns în România în anul 1978, cu o bursă la Medicină. Foto - Asociația Inima Copiilor

În timp ce omenirea luptă împotriva forțelor pandemiilor virale, un alt inamic invizibil - rezistența la antibiotice - câștigă teren în tăcere și în mod constant. (Foto: Profimedia Images)

Nu există doi indivizi care să reacționeze identic în toate situațiile medicale, iar uneori chiar și același individ reacționează diferit în momente diferite la un stimul identic. De asemenea nu există două spitale identice sau două sisteme de sănătate identice. (Robert Ghement/ EPA/ Profimedia)