Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Medicul care se roagă la Dumnezeu înainte de a intra în sala de terapie intensivă: „Pot spune cu dovezi științifice care este efectul rugăciunii asupra creierului omului”

Radu Tincu

Înainte de a intra în sala de terapie intensivă, dr. Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Clinic de Urgență București, obișnuiește să se roage. Spune că asta simte că îl ajută, dar nu înseamnă că e o rețeta universală. Și da, rugăciunea, ca formă de meditație, îi ajută și pe pacienți. În cei 12 ani de terapie intensivă, rar a întâlnit pacienți care să nu ceară prezența preotului sau să nu vrea o icoană, după ce s-au trezit din comă.  

Unde se termină munca medicului și unde începe munca lui Dumnezeu? „Eu cred că ele nu sunt separate. Tocmai de această separare m-am ferit tot timpul, pentru că în momentul în care separ lucrurile, în mod evident apare și un conflict la falia de separare. Eu cred că cele două lucruri merg împreună”, a spus medicul Radu Țincu, invitatul de sâmbătă al emisiunii „În fața ta”, de la Digi24.

„Știința de astăzi este posibilă prin prezența lui Dumnezeu și am spus frecvent acest lucru - astăzi nu putem să cerem să vedem manifestări ca în Vechiul Testament în care globuri de lumină incandescentă coboară peste oameni și asta reprezintă minunea. Faptul că am descoperit un vaccin și că vom opri această pandemie este o modalitate prin care Dumnezeu lucrează prin oameni. Oamenii aceia care cercetează și descoperă vaccinuri, mulți dintre ei au momente de iluminare, momente în care descoperă ceva. Fiindcă putem spune că penicilina a fost descoperită întâmplător, dar întâmplarea este gestionată de o anumită implicare a unor energii. Sigur, putem să nu acceptăm existența șub Dzeu sub formă de strict dogmatică religioasă ortodoxă sau creștină. Dar există forme de energie care duc la o finalitate”, a afirmat medicul Radu Țincu.

Efectul rugăciunii asupra creierului omului:  studiile arată că există o descărcare de neurotransmițători cu efect protectiv

Întrebat dacă se roagă înanite de a intra în sala de terapie intensivă, medicul a spus afirmativ, adăugând că au fost făcute studii care arată efectul asupra creierului. 

„Da, și fac acest lucru pentru că dincolo de a fi habotnic și a crede fără să cercetez, pregătirea mea științifică mi-a spus că trebuie să cercetez. Și am cercetat. Sunt foarte multe studii de neurofiziologie publicate de oameni de știință ca și mine, care ne-au arătat efectul pe care îl are rugăciunea în creierul omului. Există o descărcare de neurotransmițători cu efect protectiv, există o modificare a undelor electrice cerebrale. Ca să nu intrăm în conflict cu cei care sunt împotriva religiei, rugăciunea este doar o formă de meditație. Este o formă de meditație îți aduce un beneficiu interior. Pe mine mă ajută, nu spun că e rețeta universală”, a spus medicul.

Pe pacienți îi ajută? „În mod clar da. Am văzut în acești 12 ani de terapie intensivă foarte mulți pacienți care aveau diferite convingeri. Rar am întâlnit pacienți care să nu solicite, indiferent de convingerea religioasă de dinainte de a ajunge în terapie intensivă, rar am văzut pacienți care să nu solicite prezența preotului, sau care să nu solicițe să li se dea, atunci când s-au trezit din comă și erau conștienți, o icoană la care să se roage. Omul are nevoie de sprijinul divinității în momentele grele, pentru că în momentele grele ne vedem propriile vulnerabilități și limite. Oricât am vrea să credem că suntem perfecți și invincibili, omul are o anumită limită, și această limită nu o spun nici eu și nici dumneavoastră, o spune evoluția naturală. Faptul că suntem muritori și că murim ne arată că natura, Dumnezeu, divinitatea ne-a pus o limită și această limită nu poate fi trecută de unul singur. Omul are nevoie ca să simtă sprijinul cuiva în momentele grele.”, spune dr Radu Țincu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In sfarsit, stiinta recunoaste divinul. Nu a fost niciodata separare, doar neacceptare.
    • Like 3
  • Adevărat spune Domnul Doctor. Multă profunzime în gândire. Trebuie să ajungi la un anumit nivel de cultură științifică și spirituală, la care puțini sunt în stare, mai ales la vârsta tinereții. Ce ne este dat să știm este tot de la Dumnezeu. Știm că dacă ne aruncăm de pe zidul cetății pe pietre, murim. Nu ne aruncăm pe ideea că Dumnezeu ne salvează, ne-a dat să știm faptul că ne lovim și murim. Și chiar să avem o credință puternică ce ne-ar putea ajuta- aruncatul de pe zidul cetății nu ar fi o ispitire? Cam așa este și cu vaccinul. Ne-a dat știința de a-realiza ca remediu dar nu îl folosim. Dumnezeu ne va salva și nu ne putem îmbolnăvi și muri de Covid.
    • Like 1
  • Rucs Rucs check icon
    Medicii sunt, in proportie mare, foarte credinciosi.
    • Like 1
  • Sincer nu vreau sa am vreodata nevoie de acest "doktor"....
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult