Cum mănânci un elefant? Simplu, bucată cu bucată. Acest banc extrem de cunoscut nu-ți dă doar un motiv să zâmbești, ci oferă o mostră de înțelepciune de viață aplicabilă în fața unor situații care par copleșitoare. În București, cel mai mare și cel mai populat oraș al țării, oamenii s-au obișnuit de multă vreme cu probleme prea mari ca să fie gestionate. Însă de foarte multe ori, problemele mari au șansa să-și găsească mai ușor rezolvarea cu ajutorul unor soluții mici și eficiente, implementate la timp acolo unde este nevoie de ele.
Bucureștenii merită un oraș mai curat, cu aer mai respirabil, în care să piardă mai puțin timp pe drumuri, într-un cuvânt merită un oraș sustenabil. Însă pentru a transforma una dintre cele mai poluate capitale europene, într-una care să le ofere locuitorilor ei o calitate ridicată a vieții, este esențial să dezvolți o infrastructură de sustenabilitate ușor de realizat, accesat și folosit. Simplu este cuvântul de ordine. Asta pentru că în prezent procesul e complicat, greoi, dificil de implementat, iar realitatea ne-a arătat că se dovedește adesea o provocare pare mare până și pentru stat. Astfel se face că, deși își doresc să trăiască într-un mod sustenabil, bucureștenii nu reușesc să facă acest lucru și au nevoie de ajutor.
O infrastructură de sustenabilitate ușor de abordat poate fi soluția pentru o capitală mai sustenabilă. Să ne imaginăm cum ar arăta orașul în acest scenariu și să vedem cum poate deveni această imagine posibilă.
Un Pop-up de infrastructură
Green Revolution în parteneriat cu Raiffeisen Bank România & Mastercard România au preluat inițiativa și au dezvoltat o soluție inovatoare, care să conducă spre realitatea pe care locuitorii cartierelor și-o doresc: un Pop-up de infrastructură, practic o cutie cu sustenabilitate care poate fi plasată acolo unde este nevoie de ea. Proiectul constă în dezvoltarea unei infrastructuri de sustenabilitate în proximitatea comunităților pentru ca oamenii să aibă la îndemână modalități de a fi mai sustenabili.
Parcările unde poți să îți lași bicicleta în siguranță, centrele de colectare, stațiile de încărcare pentru vehiculele electrice fac parte din nevoile cetățenilor secolului 21. Din acest motiv, Green Revolution și Raiffeisen Bank România & Mastercard România au dezvoltat o cutie care aduce în același lor un automat pentru colectarea sticlelor, o parcare pentru biciclete, doua stații de încărcare pentru mașinile electrice, un FANbox pentru preluarea coletelor, dar și un acoperiș special ce va fi ocupat de panouri solare și de un spațiu verde.
Aceste Pop-up-uri de infrastructură pot fi amplasate cu ușurință în diferite locații și rezolvă câteva dintre provocările de care se lovesc românii în demersurile lor de a fi mai sustenabili.
Prima structură modulară de acest tip a fost deja amplasată la intersecția dintre Bulevardul Unirii și strada Nerva Traian
Inovația proiectului vine din reunirea tuturor soluțiilor la aceste probleme în aceeași structura, modulară și ușor de instalat. Proiectul demonstrează că infrastructura nu stă numai în mâinile statului, iar prin implicarea sectorului privat Capitala are la dispoziție la un instrument accesibil, potrivit pentru locurile aglomerate, care contribuie la creșterea calității vieții. Din acest motiv, Green Revolution și Raiffeisen Bank România & Mastercard România vor lansa și către alte branduri invitația de a se implica și de a susține construcția cutiilor astfel încât infrastructura de sustenabilitate să se poată extinde.
Prima structură modulară de acest tip a fost deja amplasată la intersecția dintre Bulevardul Unirii și strada Nerva Traian, în proximitatea pieței volante Nerva Traian. Anul acesta, în București vor apărea și alte Pop-up-uri de infrastructură. Ele vor fi plasate în diferite comunități în funcție de nevoi și cerințe, iar proiectul va continua să se dezvolte.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dar ideea includerii în aceste pop-up-uri a easy-box-urilor și a utilajelor de colectare pentru ambalaje "returo" mi se pare foarte bună. Chiar și așa, densitatea amplasării pop-up-urilor ar trebui să fie calculată astfel încât să se integreze cu conceptul orașului de 15 minute (mergând cu 5km pe oră, înseamnă că ar trebui să dau peste un pop-up de ăsta la fiecare 5/4 km, indiferent de direcția în care mă îndrept). Cam 200-250 de pop-up-uri ar acoperi Bucureștiul și localitățile limitrofe (am aproximat că Bucureștiul e circular, cu un diametru de aprox. 20 km).