Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Michi intră în tenisul mare!

Mihaela Buzărnescu

Când câștigă Simona, mă sună televiziunile și radiourile să comentez. După această imensă victorie a Mihaelei Buzărnescu, tăcere, niciun telefon.

Ca să scriu însă, nu trebuie să mă sune nimeni. O fac cu o bucurie greu de înțeles pentru cei care mă somează să mă ocup numai de personaje politice...

Nu am văzut, repet, în jumătatea de secol de când trăiesc în tenis, o jucătoare sau un jucător cu o traiectorie de poveste cu zâne ca a Mihaelei. În urmă cu un an, după alți ani amari în șir, se afla, la 29 de ani, pe locul 377 WTA la simplu și 202 la dublu. Acum este pe 33 și pe 50.

 Și a învins-o în două seturi, 6-3, 7-5, pe nimeni alta decât Elina Svitolina, nr. 4 mondial, proaspăta campioană de la Foro Italico, favorita nr. 2, după Simona Halep, la câștigarea Roland Garros! Pentru prima dată este în turul 4 al Openului Francez.

Și cum a învins!... Svitolina nu a fost într-o zi proastă, a jucat bine, dar Mihaela a jucat și mai bine. Un tenis ofensiv, dar nu hazardat, construindu-și cu răbdare poziția pentru lovitura decisivă, în special pe forehandul ei nimicitor. Arma principală a Mihaelei este, ca și în cazul lui Nadal, acest forehand de stângace pe care îl poate expedia la fel de tare și precis atât în lung de linie, cât și în cros.

A presat-o pe ucraineancă pe rever, scoțând-o puțin câte puțin afară din teren, până când, pe un răspuns ceva mai scurt, își făcea loc și plesnea lungul de linie.

A impus respect cu servicii bine plasate și suficient de puternice.

Are un mod de a se furișa la fileu și de a face voléuri dibace, de dublistă, cu care își surprinde și își bosumflă adversarele.

Pune scurte bine mascate, dă impresia până în ultimul moment că va lovi tare.

Ce mă impresionează cel mai mult este capacitatea de a imprima mingii viteză și încărcare, miraculoase pentru fizicul ei mai degrabă firav. Secretul stă în timingul remarcabil, în retragerea rapidă a rachetei – probabil racordată mai moale, pentru a arunca mai bine – și întâlnirea mingii devreme, preluându-i forța vie. Zestre tehnică ieșită din comun, atâta vreme îngropată...

Ritmul sufocant al schimburilor dictat de Michi a adus-o pe Elina în starea de a țipa la fiecare lovitură, aproape ca Sharapova. Și a realizat asta în liniște și concentrare, reprimându-și „folclorul”, grimasele și gesticulația pe care i le reproșam în ultimul comentariu. De aici, poate, și modul în care a făcut break în setul 2, la 4-5, când Svitolina servea pentru set – cu „mână rece”, de veche campioană...

Dincolo de scoruri, titluri și clasamente, este o plăcere să privești tenisul jucat de Mihaela Buzărnescu. Mă bucur din tot sufletul că se împlinește ce spuneam înainte de finala turneului de la Praga: „La 30 de ani, viața în tenis a Mihaelei abia începe...”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Dacia - Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Naționalismul ăla sănătos începe de aici. Când statul român e atent la fiecare leu pe care îl cheltuie, când încearcă să aducă furnizori din România acolo unde are o ofertă bună în piață, unde există competențe și servicii de calitate. foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Sport cu cai in Kargazstan

Jocurile Nomade se vor încheia pe 6 septembrie, însă jocurile Kârgâzstanului vor continua şi după această dată. Într-o țară care încearcă să-și recupereze identitatea după decenii de sovietizare, kok-boru, statuia lui Manas, steagul de o sută de metri și iurtele pentru turiști nu sunt doar decoruri ale unei renașteri naționale. Sunt și declarații despre cine vrea Kârgâzstan să fie. Problema e că desprinderea de Moscova nu se poate face peste noapte, iar între Rusia, China și Turcia, Bișkekul trebuie să învețe să joace un joc mult mai complicat decât cel de pe malul Lacului Song-Kul: unul în care regulile se schimbă din mers, iar trofeul nu mai este o carcasă de capră, ci însăși libertatea de a-și decide viitorul.

Citește mai mult