Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Micii pesediști ies la export

Netanyahu - Dăncilă

Foto: gov.ro

Știrea sună așa: prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, va veni în România, undeva la începutul lunii iulie. Ceva mă face să cred că, de data asta, situația de la vizita premierului Japoniei în România nu se va mai repeta. 

Ca să ne reamintim, Shinzo Abe era primul premier nipon care venea în țara noastră, după 100 de ani. Repet, o sută, adică fix centenarul nostru. Pe deasupra, Shinzo Abe mai era flancat și de 17 oameni de afaceri, reprezentând companii de top, pregătiți să discute oportunități de business pe tărâmurile noastre. Poate japonezii voiau să investească taman la cea mai mediatizată companie din România, Tel Drum! Nu râdeți, dragi cititori ai Republicii, că ne apucă plânsul imediat. Înalt demnitarul nipon l-a așteptat mult și bine pe omologul său mioritic. Degeaba. După cum bine știm, s-a ales, hai să zicem pe românește, cu o țeapă. Conducători noștri au încercat să o mai dreagă și delegația a fost dusă la Muzeul Satului, unde i-au dat premierului japonez un nai. 

Așa că: „E cineva acolo? Shinzo Abe şi-a ales cel mai prost moment să viziteze România”, a scris cu titlu de-o șchioapă, īn ianuarie 2018, ditamai Euronews-ul.

A trecut de la acel moment stânjenitor aproape jumătate de an și ne-am descurcat de minune și fără japonezi: Liviu Dragnea a pus un pariu pe Facebook, a mâncat un mic și a băut un pahar de bere la televizor, a suflat în termometrul inflației, a mai instalat o aplicație pe telefon și a dat vina pe Statul Paralel că nu știe să o folosească, cât despre legile din justiție, i-a dat tot înainte, apăsănd pedala de accelerație ca în BMW-ul fără ITP pe care l-a condus în vacanța de 1 mai.

Adică s-au întâmplat tot felul de lucruri din programul de guvernare, devenit un fel de Cod al lui Da Vinci pentru cetățenii care nu reușesc să-l descifreze pe fluturașul de slariu.

N-am reușit cu Shinzo Abe, poate ne iese cu Bibi Netanyahu. Avem ocazia să arătăm lumii cât de ospitalieri suntem, de fapt, noi românii în vizite oficiale, după ce am dovedit un înalt nivel geopolitic, băgându-ne  ca musca în lapte într-un conflict milenar, din care iese un fum gros de anvelope arse în Fâșia Gaza, mult mai dens, mai periculos și mai toxic decât fumul micilor PSD de la Căcâna, cu care suntem obișnuiți în politica autohtonă.

Iar dacă va lua cuvântul și doamna Viorica Dăncilă, această veterană a războiului cu logica și cu limba română (și engleză), criza din Orientul Mijlociu e ca și rezolvată...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult