Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mihai Şora, la decernarea premiului Cetăţeanul European 2018: „Am văzut dictatori fanatici şi populişti bolnavi, dar am ştiut întotdeauna că partea generoasă şi genială a Europei va triumfa în faţa părţii animalice şi feroce”

Mihai Șora la Parlamentul European

 (Foto: Facebook/Cristian Preda)

Filosoful Mihai Şora, în vârstă de 101 ani, a primit marți, la Bruxelles, Premiul Cetăţeanului European 2018. 

„Am văzut Europa dezmembrându-se, am văzut Europa mută în faţa barbariei, neputincioasă, obosită, eroică sau supusă; am văzut Europa dansând pe muzica altora: dictatori fanatici şi populişti bolnavi. Dar am ştiut întotdeauna - cu o încredere senină, de nezdruncinat - că partea generoasă şi genială a Europei va triumfa în faţa părţii animalice şi feroce, că Europa îndrăzneaţă - cea care, din vremuri antice, de la bătrânul Socrate, caută „de ce-ul lucrurilor” - acea Europă va găsi întotdeauna mijlocul de a pleca în căutarea răspunsurilor", au fost cuvintele lui Mihai Şora, scrie News.ro.

Scriitorul a vrut să sublinieze ceea ce a salvat naţiunea română în anii dictaturii.

„A fost o vreme, în România, în anii cei mai întunecaţi ai dictaturii, în care mulţi intelectuali au fost interzişi de Cetate, trăiau pe fundul prăpastiei, erau aruncaţi în închisoare. Ceea ce ne-a salvat atunci, nu au fost nici armele, nici cancelariile, ci spiritul european: „Iliada” şi „Odiseea”, „Don Quijote” şi „Fedra”, „În căutarea timpului pierdut”, „Muntele vrăjit”, „Hamlet” şi „Divina Comedie”, „Călătoriile lui Gulliver” şi „Un anotimp în infern”, „Conştiinţa lui Zeno” şi „Memoriile lui Hadrian”, „Faust”, „Război şi Pace”.

Potrivit filosofului, „toată seva arzătoare a acestor cărţi şi a altora, suflul revigorant al Europei au putut să se strecoare - în pofida dictaturii, în ciuda cenzurii, fricii, frigului, foamei - între copertele unei colecţii cu titlu din trei litere „BPT” (Biblioteca pentru toţi)”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Wall-T check icon
    Minunate cuvinte, din partea unui om Mare. Multumesc! Un model demn de urmat.
    • Like 1
    • @ Wall-T
      In orice mare om zace un mare sarlatan. Minunat cinismul. Se pare ca am trait un cosmar de jumatate de secol in care singura consolare a fost faptul ca am putut sa citim clasici in format ieftin. Iar marele om s-a straduit pe cat a putut sa ne ofere atat cosmarul cat si consolarea.
      • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult