Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mihai Şora, la decernarea premiului Cetăţeanul European 2018: „Am văzut dictatori fanatici şi populişti bolnavi, dar am ştiut întotdeauna că partea generoasă şi genială a Europei va triumfa în faţa părţii animalice şi feroce”

Mihai Șora la Parlamentul European

 (Foto: Facebook/Cristian Preda)

Filosoful Mihai Şora, în vârstă de 101 ani, a primit marți, la Bruxelles, Premiul Cetăţeanului European 2018. 

„Am văzut Europa dezmembrându-se, am văzut Europa mută în faţa barbariei, neputincioasă, obosită, eroică sau supusă; am văzut Europa dansând pe muzica altora: dictatori fanatici şi populişti bolnavi. Dar am ştiut întotdeauna - cu o încredere senină, de nezdruncinat - că partea generoasă şi genială a Europei va triumfa în faţa părţii animalice şi feroce, că Europa îndrăzneaţă - cea care, din vremuri antice, de la bătrânul Socrate, caută „de ce-ul lucrurilor” - acea Europă va găsi întotdeauna mijlocul de a pleca în căutarea răspunsurilor", au fost cuvintele lui Mihai Şora, scrie News.ro.

Scriitorul a vrut să sublinieze ceea ce a salvat naţiunea română în anii dictaturii.

„A fost o vreme, în România, în anii cei mai întunecaţi ai dictaturii, în care mulţi intelectuali au fost interzişi de Cetate, trăiau pe fundul prăpastiei, erau aruncaţi în închisoare. Ceea ce ne-a salvat atunci, nu au fost nici armele, nici cancelariile, ci spiritul european: „Iliada” şi „Odiseea”, „Don Quijote” şi „Fedra”, „În căutarea timpului pierdut”, „Muntele vrăjit”, „Hamlet” şi „Divina Comedie”, „Călătoriile lui Gulliver” şi „Un anotimp în infern”, „Conştiinţa lui Zeno” şi „Memoriile lui Hadrian”, „Faust”, „Război şi Pace”.

Potrivit filosofului, „toată seva arzătoare a acestor cărţi şi a altora, suflul revigorant al Europei au putut să se strecoare - în pofida dictaturii, în ciuda cenzurii, fricii, frigului, foamei - între copertele unei colecţii cu titlu din trei litere „BPT” (Biblioteca pentru toţi)”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Wall-T check icon
    Minunate cuvinte, din partea unui om Mare. Multumesc! Un model demn de urmat.
    • Like 1
    • @ Wall-T
      In orice mare om zace un mare sarlatan. Minunat cinismul. Se pare ca am trait un cosmar de jumatate de secol in care singura consolare a fost faptul ca am putut sa citim clasici in format ieftin. Iar marele om s-a straduit pe cat a putut sa ne ofere atat cosmarul cat si consolarea.
      • Like 1


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult