Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mihai Şora, la decernarea premiului Cetăţeanul European 2018: „Am văzut dictatori fanatici şi populişti bolnavi, dar am ştiut întotdeauna că partea generoasă şi genială a Europei va triumfa în faţa părţii animalice şi feroce”

Mihai Șora la Parlamentul European

 (Foto: Facebook/Cristian Preda)

Filosoful Mihai Şora, în vârstă de 101 ani, a primit marți, la Bruxelles, Premiul Cetăţeanului European 2018. 

„Am văzut Europa dezmembrându-se, am văzut Europa mută în faţa barbariei, neputincioasă, obosită, eroică sau supusă; am văzut Europa dansând pe muzica altora: dictatori fanatici şi populişti bolnavi. Dar am ştiut întotdeauna - cu o încredere senină, de nezdruncinat - că partea generoasă şi genială a Europei va triumfa în faţa părţii animalice şi feroce, că Europa îndrăzneaţă - cea care, din vremuri antice, de la bătrânul Socrate, caută „de ce-ul lucrurilor” - acea Europă va găsi întotdeauna mijlocul de a pleca în căutarea răspunsurilor", au fost cuvintele lui Mihai Şora, scrie News.ro.

Scriitorul a vrut să sublinieze ceea ce a salvat naţiunea română în anii dictaturii.

„A fost o vreme, în România, în anii cei mai întunecaţi ai dictaturii, în care mulţi intelectuali au fost interzişi de Cetate, trăiau pe fundul prăpastiei, erau aruncaţi în închisoare. Ceea ce ne-a salvat atunci, nu au fost nici armele, nici cancelariile, ci spiritul european: „Iliada” şi „Odiseea”, „Don Quijote” şi „Fedra”, „În căutarea timpului pierdut”, „Muntele vrăjit”, „Hamlet” şi „Divina Comedie”, „Călătoriile lui Gulliver” şi „Un anotimp în infern”, „Conştiinţa lui Zeno” şi „Memoriile lui Hadrian”, „Faust”, „Război şi Pace”.

Potrivit filosofului, „toată seva arzătoare a acestor cărţi şi a altora, suflul revigorant al Europei au putut să se strecoare - în pofida dictaturii, în ciuda cenzurii, fricii, frigului, foamei - între copertele unei colecţii cu titlu din trei litere „BPT” (Biblioteca pentru toţi)”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Wall-T check icon
    Minunate cuvinte, din partea unui om Mare. Multumesc! Un model demn de urmat.
    • Like 1
    • @ Wall-T
      In orice mare om zace un mare sarlatan. Minunat cinismul. Se pare ca am trait un cosmar de jumatate de secol in care singura consolare a fost faptul ca am putut sa citim clasici in format ieftin. Iar marele om s-a straduit pe cat a putut sa ne ofere atat cosmarul cat si consolarea.
      • Like 1


Îți recomandăm

Trump Groenlanda / sursa foto: Profimedia

Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.

Citește mai mult

Ayatollah Ali Khamenei Teheran / sursa foto: Profimedia

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile coordonate SUA-Israel, de sâmbătă dimineața, de la Teheran. Presa de stat iraniană notează că Ali Khamenei a fost ucis în biroul său, în primele ore ale zilei de sâmbătă, în timp ce „își îndeplinea îndatoririle”. Presa de stat iraniană a anunțat, de asemenea, că fiica, ginerele și nepotul ayatollahului au fost uciși într-un atac.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Niște postaci, pe cât de ignoranți, pe atât de aroganți, s-au aruncat să afirme că Einstein n-a avut realizări în mecanica cuantică. Au fost, din fericire, puși la punct de cunoscători. Într-adevăr, Einstein a oferit prima aplicație fizică a mecanicii cuantice, în 1905, când nici Planck nu credea în ea – legile efectul fotoelectric, aflate la baza panourilor fotovoltaice care încălzesc case astăzi.

Citește mai mult