Zece luni de pandemie în toate formele sale: lockdown în primăvară, relaxare în vară, restricții și carantină locală în toamnă, măsuri drastice anunțate de statele europene pentru perioada sărbătorilor de iarnă.
„Muncă remote”, „telemuncă”, „conexiune prin VPN”, „proxy”, „securitate”, „back-up”, „transfer și stocare de date”, „reziliență”- sunt cuvinte care ne-au intrat în vocabularul de zi cu zi, fie că suntem angajați, șefi de departamente, directori de companii sau antreprenori cu afaceri mici și mari.
Există instituții, oameni și industrii fără de care trecerea prin pandemie ar fi fost imposibil de imaginat, iar telecomunicațiile au avut, în această perioadă, un rol aparent tăcut, dar decisiv pentru adaptarea fiecăruia dintre noi la noua realitate.
Obișnuim să percepem conexiunea la internet și legătura cu lumea ca pe drepturi cu care ne naștem. Însă ce înseamnă pentru rețelele de telecomunicații o migrare bruscă a sute de mii de salariați cu munca de la birou în sufrageria de casă? În unele familii, părinții sunt în videoconferințele cu colegii de la serviciu, iar în încăperea cealaltă, simultan, copiii participă la școală online. Statisticile ANCOM estimau că, în perioadele de vârf ale restricțiilor, traficul de date a crescut cu peste 50% în rezidențial.
„Un stres mai mare pe rețelele de comunicații nu putea să se întâmple. Dar să nu uităm că în ultimii 8-9 ani s-au construit mai mult de un milion de case noi. Ceea ce înseamnă că mai mult de un milion de adrese din țară beneficiază de construcție de rețea modernă”, spune Mihnea Rădulescu, business director Vodafone Romania, într-un interviu pentru Republica. Chiar și așa, fiind vorba despre rețele concepute pentru scopuri diferite, mutațiile provocate de pandemie le-au dat bătăi de cap atât companiilor și salariaților, cât și providerilor de servicii.
„În primul rând trebuie să înțelegi ce proces vrei să ai. Dar asta înainte de a implementa soluția. Am văzut deja, forțați fiind de împrejurări și evenimente, că există la nivelul instituțiilor o dorință foarte clară de a se digitaliza. Toată lumea realizează că nu putem continua așa. Se poate face acest lucru cu aceste fonduri care vor putea fi cheltuite foarte mult în direcția digitalizării. De aceea spun că avem o șansă majoră acum de a face lucrurile cum trebuie, spre deosebire de lucrurile care s-au făcut cu jumătăți de măsură sau nu s-au făcut în toți anii aceștia, cu un focus clar, cu o strategie clară, cu dorința autorităților bine îndreptată către cine poate să livreze. Și acest aspect este important - trebuie să aducem la masă companiile care pot livra. Haideți să facem ceva de la zero, pentru că noi suntem la nivelul zero și atunci pornim din acest punct și facem lucrurile la nivelul secolului XXI în care suntem, cu soluții de cloud, cu echipamente performante, cu licențe care pot fi upgradabile să răspundă nu numai cerințelor de astăzi, ci și celor de peste 10 ani”.
„Pentru mediul de business, în special companiile ceva mai mari, fibra care se instalează este aproape în totalitate destinată transferului de date garantat, cu un anumit nivel de securitate, un anumit nivel de bandă care se poate aloca. În rețelele rezidențiale - să le numim - lucrurile acestea arată complet altfel, adică acolo contează mai mult viteza, care nu este garantată. În divizia pe care o conduc eu, am simțit o presiune mai mare. Sute de mii de oameni dintr-o dată, în loc să se ducă la birou, stau acasă și folosesc rețelele acestea best effort. Repet, fie că sunt de la noi, fie că sunt de la alt operator. Dacă ne uităm la lunile acelea de lockdown, când am fost închiși pur și simplu în casă cu toții, atunci traficul a crescut foarte mult. Vă dați seama că plusul de 50 la sută a fost luat din altă parte. A fost luat din birouri, unde lucram cu toții până atunci. Există o mutație în această direcție. Suntem foarte mândri că reziliența ambelor tipuri de rețele – fixe și mobile- s-a dovedit a fi reală. Gândiți-vă ce ar fi însemnat să se întâmple nenorocirea asta acum 20 de ani. Dacă se întâmpla acum 20 de ani, fără aceste rețele de comunicații, lucrurile ar fi arătat cu mult mult mai rău”.
România autostrăzilor smart și a căilor ferate digitalizate
Pentru Vodafone România, criza sanitară este - dincolo de provocări - văzută ca o uriașă oportunitate pentru România. Cuvintele care au făcut carieră în ultimele luni - reziliență, digitalizare, tehnologizare - au aici mai multe semnificații. Fondurile de la Uniunea Europeană reprezintă o ocazie pentru autorități, cetățeni și companii de a arde etape, crede Mihnea Rădulescu. Aici se imaginează autostrăzi digitale, platforme pentru învățământul online, sisteme de IoT (Internet of Things) pentru firme.
„Digitalizarea are foarte multe componente, de la conectivitate până la hardware, IT, software, cloud, securitate și așa mai departe. Sunt din ce în ce mai multe companii mici care își dau seama că nu pot să mai trăiască, nu mai pot supraviețui, indiferent de pandemie sau nu, fără a fi digitalizate cel puțin până la un anumit nivel. Este o oportunitate uriașă pe care România o are astăzi cu aceste fonduri europene. Întrebarea este cum vom face să creștem nivelul de absorbție la nivel de IMM. Împreună cu autoritățile, trebuie să ne gândim cum să le ajutăm, pentru că riscul este ca să avem programe, să avem produse, să avem oferte, să fie și bugete, dar să lipsească tocmai capacitatea acestor companii mici de a atrage banii europeni. Trebuie să ne gândim la modalități de a standardiza anumite pachete de digitalizare la care companiile mici și mijlocii să aibă acces, astfel încât, acea companie micuță, cu 15 sau 20 de angajați, să aibă posibilitatea de a lua fonduri fără birocrație excesivă și fără să angajeze un consultant pe care nu și-l poate permite”, spune Mihnea Rădulescu.
Directorul de Business de la Vodafone aduce ca exemplu trecerea directă a României de la telefonia fixă, foarte slab dezvoltată înainte de anii 90, la GSM. Suntem, spune el, în fața unor noi posibilități de a face salturi uriașe, cu beneficii imense pentru toată societatea.
„Se aștepta, dacă vă aduceți aminte, câte doi ani sau mai mult pentru o conexiune de linie fixă de telefonie pe vremea aceea. Dintr-o dată, toată lumea a avut acces la telefonie mobilă și, uite așa, am ajuns să avem în câțiva ani cea mai mare creștere din lume de la an la an la servicii de telefonie”.
În infrastructură, Germania prevede investiții masive în digitalizarea autostrăzilor. România ar putea să le tehnologizeze simultan cu construcția lor propriu-zisă, crede Rădulescu.
„Ne-am trezit în situația în care copiii stau acasă, nu mai pot merge la școală, iar foarte mulți dintre ei nu aveau nici măcar acces la un device cu care să se conecteze, foarte mulți dintre profesori nu aveau nici ei acest acces, foarte multe cadre didactice care aveau acces nu știau cum să facă lecții online, nu aveau conținut și așa mai departe. Autoritățile au încercat să facă foarte multe lucruri în perioada asta. Nu le e ușor. Sutele acestea de mii de device-uri care se cumpără acum și se livrează elevilor profesorilor, faptul că există deschiderea de a crea platforme online, de a lansa proiecte, toate sunt foarte importante”,
„În primul rând, toată autostrada ar trebui să fie acoperită de infrastructură de rețea, fie că vorbim de rețea fixă sau fibră care practic merge de-a lungul acestei autostrăzi și care are anumite spoturi din care se poate transmite WIFI și așa mai departe. Apoi, se pot adăuga soluții de smart lightning, smart counting, smart traffic, care pot preveni accidentele. Adică o autostradă poate deveni smart highway. Da, avem o șansă uriașă ca, neavând autostrăzi sau având prea puține autostrăzi, să le construim cu tot cu aceste infrastructuri digitale”, explică Mihnea Rădulescu.
Companiile- între acoperirea nevoilor tehnologice de bază și Internet of Things cu senzori inteligenți
57% dintre companiile mici și medii din toate sectoarele au înregistrat anulări ale comenzilor sau contractelor din cauza pandemiei, în timp ce 35% dintre IMM-uri au indicat faptul că pandemia a avut un impact semnificativ asupra cererii și veniturilor, relevă un studiu realizat de Vodafone Group și care a implicat 1.200 de companii mici și medii din mai multe țări europene, realizat de la începutul pandemiei până în iulie 2020.
Pe de altă parte, 8 companii din 10 văd în IOT (Internet of Things) un viitor în care vor să investească, pentru că sunt conștiente că le va aduce plus valoare.
„IOT e un buzz word pentru foarte mulți. Aici eu m-aș referi, simplificând lucrurile, la senzori conectați la platforme. Aceștia pot fi senzori care pot face de la măsurători de temperatură, calitatea aerului, umiditate, etc până la senzori activi, care să facă anumite lucruri, adică să declanșeze o acțiune”, spune Mihnea Rădulescu.
Până la implementarea senzorilor inteligenți care să fie programați sau administrați de la distanță, toate entitățile - indiferent că vorbim despre zona privată sau cea de stat - trebuie să-și acopere necesitățile de bază. Criza sanitară i-a obligat pe mulți să-și evalueze companiile și instituțiile din punct de vedere tehnologic și să facă upgrade-uri importante, ceea ce a pus presiune suplimentară pe jucătorii din industria de telecomunicații. Iar asta nu s-a întâmplat numai în România.
„A fost foarte important să ne asigurăm că toată lumea este conectată, fie prin rețeaua fixă plus WIFI, fie prin rețeaua mobilă. Din fericire, am avut acele produse, de exemplu, niște mici routere care preiau semnalul de pe 4G și îl transferă în Wi-Fi. Le-am putut oferi anumitor companii care au dorit să le asigure angajaților lor aceste soluții de backup în special. Sunt anumite regiuni din România care în continuare nu au acoperire de fix, nici de la noi, nici de la alți operatori. Am văzut o creștere de trafic de date pe rețeaua mobilă, pentru că mulți utilizatori au intrat efectiv și au lucrat de acasă folosind rețeaua mobilă. O a doua direcție extrem de importantă este asigurarea securității conexiunilor și datelor”.
Dacă marile companii au fost mai bine pregătite din multe puncte de vedere, așa cum reiese din studiul Vodafone, noua realitate a obligat atât companiile mari, cât și firmele mici să se uite cu mare atenție la modul în care administrează și stochează datele.
„Accesul pe care angajații îl au în rețeaua internă, unde poate își depozitează datele sau folosesc anumite servere, trebuie să se facă într-un mediu securizat, cu ajutorul unor soluții care pornesc de la un VPN, mai simplu sau nu chiar așa de simplu, până la acces prin proxy-uri și sistemele de securitate pe care fiecare companie găsește de cuviință să le construiască. Ce am văzut la nivel mondial în perioada asta este o activitate crescută a atacurilor și a hackerilor. Să luăm un exemplu comun, un restaurant care are o activitate din ce în ce mai mult în online și sunt în România astfel de cazuri, care au reușit să își preia clientela în mediul online. Are o bază de date, are numele, contactele, adresele pe un anumit suport. Depinde cât de mult a investit - pe suportul fizic, hardware sau, evident că se poate face totul în cloud, unde nivelul de securitate e altul. Zona aceasta de securitate a devenit mai importantă și va fi și mai importantă, pentru că nu cred că după această pandemie lucrurile vor reveni efectiv la exact cum erau ele înainte”, explică directorul de business al Vodafone Romania.
Digitalizarea despre care se vorbește mult, ca procent de investit din Planul de reziliență și redresare al Uniunii Europene, trebuie să-și facă loc și în instituțiile statului. Învățământul este prioritatea zero, iar pandemia a fost ca o trezire la realitate, crede Mihnea Rădulescu.
„Ne-am trezit în situația în care copiii stau acasă, nu mai pot merge la școală, iar foarte mulți dintre ei nu aveau nici măcar acces la un device cu care să se conecteze, foarte mulți dintre profesori nu aveau nici ei acest acces, foarte multe cadre didactice care aveau acces nu știau cum să facă lecții online, nu aveau conținut și așa mai departe. Autoritățile au încercat să facă foarte multe lucruri în perioada asta. Nu le e ușor. Sutele acestea de mii de device-uri care se cumpără acum și se livrează elevilor profesorilor, faptul că există deschiderea de a crea platforme online, de a lansa proiecte, toate sunt foarte importante. În ceea ce ne privește, am început livrările tabletelor (din cadrul licitației organizate de Ministerul Educației), în decurs de o lună și jumătate, practic, livrăm o cantitate uriașă de tablete. Și nu numai noi. Mai este și un alt operator care face acest lucru. Eforturile pe care le facem pentru a livra asemenea cantități sunt consistente. Dacă nu am fi parte dintr- un grup cum e Vodafone, ne-ar fi fost foarte greu, atât să putem cumpăra la prețurile pe care a trebuit să le targetăm, target-price-urile ministerului, cât și din punct de vedere cantitativ”, spune Mihnea Rădulescu.
Pandemia a accelerat procesul de digitalizare a educației și obligă toate statele lumii să implementeze strategii care să asigure accesul copiilor la școală - indiferent de colțul din lume în care se află și evenimentele neprevăzute.
„Cred că trebuie să avem o imagine mai largă, să ne îndepărtăm puțin de internet ca serviciu și să ne uităm la ce beneficii poate să aibă digitalizarea în domeniul educației. Copiii pot avea acces la un nivel de informație nemaivăzut și nemaiauzit până acum la nivelul educației din România. Există în special în mediul rural zone în care copiii ajung cu greu la școlile respective și acești copii pot sta acasă, nu tot timpul, dar pot să substituie în anumite situații mersul la școală. Nu trebuie să se oprească timpul în loc, așa cum se întâmpla acum o sută de ani. Copiii și profesorii trebuie să fie educați digital, acesta este viitorul. Asta îi va pregăti pentru viață pe copii. Există în momentul acesta un proiect major supus pentru ofertare pentru crearea unui platforme end to end de educație. Pentru că nu e suficient doar ca elevii și dascălii să intre online. Trebuie să avem un sistem, o platformă, pentru a face școală online este nevoie de metodă, este nevoie de conținut”.
În multe instituții ale statului, infrastructura ar trebui să fie reconstruită de la zero, iar asta presupune și rescrierea procedurilor de lucru, de la relațiile interne, la interacțiunile cu publicul.
„În primul rând trebuie să înțelegi ce proces vrei să ai. Dar asta înainte de a implementa soluția. Am văzut deja, forțați fiind de împrejurări și evenimente, că există la nivelul instituțiilor o dorință foarte clară de a se digitaliza. Toată lumea realizează că nu putem continua așa. Se poate face acest lucru cu aceste fonduri care vor putea fi cheltuite foarte mult în direcția digitalizării. De aceea spun că avem o șansă majoră acum de a face lucrurile cum trebuie, spre deosebire de lucrurile care s-au făcut cu jumătăți de măsură sau nu s-au făcut în toți anii aceștia, cu un focus clar, cu o strategie clară, cu dorința autorităților bine îndreptată către cine poate să livreze. Și acest aspect este important - trebuie să aducem la masă companiile care pot livra. Haideți să facem ceva de la zero, pentru că noi suntem la nivelul zero și atunci pornim din acest punct și facem lucrurile la nivelul secolului XXI în care suntem, cu soluții de cloud, cu echipamente performante, cu licențe care pot fi upgradabile să răspundă nu numai cerințelor de astăzi, ci și celor de peste 10 ani”.
Mihnea Rădulescu este Vodafone EBU Director (managerul diviziei B2B a Vodafone România). El a preluat această funcție după ce a ocupat postul de CEO al UPC România și vicepreședinte pentru Europa Centrală și de Est pe segmentul B2B al grupului Liberty Global. În iulie 2018, Comisia Europeană a aprobat achiziția operațiunilor locale ale UPC, parte din tranzacția de 18,4 miliarde de Euro între Vodafone Group și Liberty Global, prin care Vodafone Group a preluat activitățile companiei din Germania, Cehia, Ungaria și România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Este mult mai important sa definesti conceptul, procesul si ce doresti sa automatizezi decat automatizarea sau digitalizarea in sine. Bineinteles ca este important sa sti sa codifici, dar este si mai important si codifici ceea ce trebuie, altfel dezvoltam solutii care nu folosesc la nimic.
-- Parca ,m-am saturat ,sa vad ,art, , cu ,,sosoaca , ,care s-a mai dat in stamba si azi ,, Imi este sila deja de clasa politica , de cand cu ,,uir-istii !!
-- Deci , personal ,folosesc un ,router Vodafone , 4g cu transfer in Wi-fi , si ma pot declara multumit ,uneori mai am mici intreruperi ,
-- Problema care ,ma intereseaza ,mult ,este urmatoarea ;
-- Cum va fi cu tehnologia 5G ,? Locuiesc la tara , unde am , cam de toate ,inclusiv albine , Am auzit , de pe la ,,unii ,ca tehnologia 5g ,,ar fi ,daunatoare ptr viata albinelor, Sper sa nu fie adevarat , Nu stiu daca , cineva de pe aici ,imi poate oferi un raspuns de profesionist in domeniu ?
-- Apoi ,o alta problema , ar mai fi ca, am fost abonat la reteaua de cablu UPC, care acum este preluat de Vodafone , dar ,am trecut la rds-rcs , din cauza , raportului ,pret-calitate , rds vizavi de UPC ,La UPC era un program foarte bun , Romance TV , de provenienta germana cu filme ,extraordinare de bune , filme care te ,,incarca cu energie pozitiva, fara reclame idioate, si interminabile ! A disparut ,,fara explicatii , Acest ,canal este pe satelit Astra la 19 gr est, ,dar este codat, , si nu mai am acces ,., L-am vizionat ,mult timp ,ptr ca stiu L,Germana ,
-- Oare se va putea reveni la vechea lista , in varianta upc-vodafone ???