Ministru: Dacă proprietarii nu sunt de acord cu consolidarea clădirilor cu risc seismic, trebuie să vorbim despre expropriere

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a vorbit, într-un interviu pentru Republica.ro, despre instituțiile culturale al căror sediu se află în clădiri cu risc seismic. 

„Este necesară o schimbare a legislației care să țină seama de pericolul public, de noțiunea de protecție civilă. Dacă se prăbușește blocul Patria, nu suferă doar proprietarii, ci și vecinii și oricine trece pe acolo. 

Eu cred că ar trebui să se aplice același regim ca la construcția de autostrăzi. Atunci când o investiție devine de interes public, trebuie să vorbim despre expropriere. Dacă nu există acord pentru consolidarea acestor imobile care se află în centrul Bucureștiului, atunci eu cred că ar trebui trecut la o procedură de expropriere, de despăgubire justă și de asigurare a continuării lucrărilor”, spune el. 

Unele dintre sălile foarte importante de teatru s-au închis pentru că funcționează în clădiri improprii, care se pot prăbuși la cutremur. Ce se va întâmpla cu ele?

Se va întâmpla ce se va întâmpla și cu alte instituții de cultură aflate în clădiri cu risc seismic din București și din țară, e vorba despre un plan național de consolidare a acestora. Teatrul Nottara, de pildă, care a fost construit de tatăl lui Liviu Ciulei sau Teatrul Foarte Mic, care tot așa, funcționa într-o clădire cu risc seismic, trebuie consolidate. Ele pot funcțina pentru o perioadă de timp limitată în săli de împrumut, Teatrul Nottara deja a încercat mai multe variante. Știți că, inițial, Primăria i-a oferit sediul Arcub din strada Batiștei, dar s-a constatat că și acela este într-o clădire cu bulină și atunci, în Guvern, am negociat cu ministrul Apărării închirierea unei săli la Cercul Militar Național, dar nu este suficient. Acestea vor fi soluții temporare. Nu ne putem imagina că Teatrul Nottara va funcționa într-un sediu care nu este al lui. Răspunsul va veni odată cu consolidarea acestor clădiri și aici este nevoie de o schimbare a legislației, pentru că știți ca actuala lege prevede acordul tuturor proprietarilor pentru începerea lucrărilor de consolidare. Or, aceste săli de teatru funcționează în locuri cu mulți proprietari, iar eu cred că nu mai putem funcționa pe aceeași bază legislativă.

Veți face demersuri pentru schimbarea legislației?

Este necesară o schimbare a legislației care să țină seama de pericolul public, de noțiunea de protecție civilă. Dacă se prăbușește blocul Patria, nu suferă doar proprietarii, ci și vecinii și oricine trece pe acolo. Eu cred că ar trebui să se aplice același regim ca la construcția de autostrăzi. Atunci când o investiție devine de interes public, trebuie să vorbim despre expropriere. Dacă nu există acord pentru consolidarea acestor imobile care se află în centrul Bucureștiului, atunci eu cred că ar trebui trecut la o procedură de expropriere, de despăgubire justă și de asigurare a continuării lucrărilor. Nu poți să consolidezi numai sala de teatru, ci trebuie să consolidezi tot imobilul, până la etajul 8, că altfel îți cade în cap.

În această situație, se află și sălile de cinematograf. Acestea au devenit tot mai puține, există orașe în această țară care nu mai au nici măcar o sală de cinema.

Așa este, am văzut și la Iași, acolo sunt cinematografe, am vizitat două săli care sunt în picioare și care practice nu funcționează pentru că sunt debranșate de la serviciul de căldură al orașului, sunt într-o stare de delăsare administrativă, nu știi ce se întâmplă acolo. Și cum sunt la Iași sunt în foarte multe dintre orașele acestei țări, unele dintre ele au fost cedate administrației publice locale de către RomâniaFilm și acolo s-a organizat Bingo, s-au deschis cazinouri și magazine second hand, s-au făcut săli pentru nunți și botezuri și și-au pierdut destinația inițială de cinematografe. Aici vina este împărțită. În primul rând, România Film, unde o să facem niște modificări radicale. Este o regie autonomă în insolvență, care funcționează prost, schimbăm consiliul de administrație, încercăm să o punem pe niște baze economice mai sănătoase. Dar trebuie să lucrăm și cu administrația public locală. Dacă acestea au ajuns la orașe, trebuie să lucrăm cu orașele. Și aici știți că există o sensibilitate foarte mare în ceea ce privește filmulr românesc și capacitatea spectatorilor de a putea urmări filme de calitate, filme de artă pe care nu le pot vedea neapărat la malluri.

Ce veți face?

Ceea ce a rămas la RomâniaFilm încercăm să rezolvăm prin Ministerul Culturii, fiindcă este o regie a Ministerului Culturii, dar nu mai sunt decât 20 și ceva de săli la RADEF. Iar restul de până la 100 și ceva au trecut în administrația publică locală. La Iași am mers și am vorbit cu primarul. Ideea e: Vrem să ajutăm cinematografia românească? Nu contează dacă ele sunt la oraș sau la Ministerul Culturii, important e că sunt investiții în infrastructura culturală. Soluțiile diferă de la caz la caz. Unele trebuie introduse în programe de reabilitatare, pe fonduri europene, cum e cazul acestor săli, în cazul altora primarul trebuie să realizeze că destinația acestor săli este de cinematograf și nu de Bingo. Uneori, lucrurile se pot rezolva foarte simplu, dar e nevoie să dăm acest semnal, pentru că cinematografia românească este într-o delăsare totală din această cauză. Pentru că degeaba faci filme românești premiate la Cannes și la Berlin, dacă în România nu sunt văzute.

CITEȘTE ȘI:

Ministrul Culturii: Vom construi în București o sală de concerte cu 2.400 de locuri

De ce nu are Biblioteca Națională a României aviz ISU. Interviu cu ministrul Culturii

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp