Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, și-a arătat nemulțumirea față de draftul prin care este propusă la nivel european o strategie ambițioasă de protejare a pădurilor și a susținut în presa maghiară că „sistemul de gospodărire a pădurilor din România e bine reglementat şi sever”.
Potrivit declarațiilor date de ministrul român ziarului pro-guvernamental Magyar Nemzet, „protecția pădurilor este o povară financiară pentru un stat membru, cum ar fi România, deoarece atunci când agricultura este interzisă în anumite păduri, restricționăm posibilitățile proprietarilor și trebuie să operăm un sistem de compensare pentru acestea”.
Magyar Nemzat a scris că România, prin Tanczos Barna, a semnat, alături de alte 10 state, între care și Ungaria, o scrisoare comună în care se opune ideilor din noua strategie forestieră. „Nu au avut loc consultări în cadrul Comisiei permanente pentru păduri şi nici cu statele membre ale UE, iar proiectul nu a fost elaborat în comun. Solicităm să dezbatem strategia privind pădurile”, a spus Tanczos Barna.
Comisia Europeană spune că au existat consultări
Luni, Comisia Europeană a prezentat detalii despre noua Strategie forestieră europeană, subliniind că au existat consultări cu autoritățile competente din statele membre: „În cadrul procesului de elaborare a strategiei s-au desfășurat o serie de activități de consultare. A avut loc o consultare privind foaia de parcurs și s-a organizat o consultare publică deschisă prin intermediul site-ului web al Comisiei Europene, în toate limbile oficiale ale UE, primindu-se peste 19.000 de răspunsuri. De asemenea, au avut loc consultări specifice cu autoritățile competente ale statelor membre ale UE responsabile de silvicultură, cu industriile și întreprinderile din sectorul forestier, cu ONG-urile, cu mediul academic și cu organizațiile internaționale. De asemenea, s-a ținut seama de evaluarea actualei strategii forestiere a UE și de alte politici conexe domeniului forestier (de exemplu, biodiversitatea, dezvoltarea rurală). Totodată, au fost luate în considerare contribuțiile pe această temă primite din partea celorlalte instituții ale UE, printre acestea numărându-se concluziile relevante ale Consiliului (de exemplu, privind revizuirea Strategiei forestiere a UE și noua strategie în domeniul biodiversității) și recentele rezoluții ale Parlamentului European referitoare la păduri”, se arată pe site-ul Comisiei.
Tanczos Barna a confirmat că a semnat, alături de reprezentanții a alte 10 țări, scrisoarea inițiată de Austria, pentru a cere „o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esențiale din punctul de vedere al României”. Și a spus că draftul noii strategii nu a fost prezentat țărilor membre.
„Zilele trecute, până vineri, a circulat o variantă neasumată de Comisie, o variantă draft a acestei noi strategii care, oficial, nu a fost prezentată statelor membre. Un draft care a parcurs o procedură de consultare publică cu cetăţenii, dar care abia vineri s-a materializat într-un document oficial al Comisiei. Înainte de asumarea publică oficială a acestei strategii şi prezentarea atât spre informarea Parlamentului, cât şi a comitetului regiunilor şi al Comitetul economic şi social, documentul a circulat pe căi neoficiale către statele membre. Urmare a acestui fapt, Austria a iniţiat o scrisoare deschisă care a fost susţinută atât de Germania, cât şi de Finlanda, Franţa, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia şi România. Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esenţiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii. Voi avea mâine (marţi, 20 iulie, n.r.) o întâlnire bilaterală cu domnul comisar. Vom discuta inclusiv acest aspect, cât şi aspectele legate de tot ce înseamnă exploatare forestieră, protecţia biodiversităţii, infringement pe păduri din punctul de vedere al României şi pentru a susţine demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii europene, astfel încât aceasta să aducă beneficii în primul rând mediului şi în al doilea rând statelor care îşi vor asuma un rol esenţial în implementarea strategiei", a declarat Tanzos Barna, citat de Agerpres. Ministrul Mediuluii a mai afirmat că discuțiile legate de Strategia Forestieră Europeană „trebuie să aibă loc într-un cadru organizat, astfel încât statele membre să îşi exprime punctele de vedere cu privire la această strategie forestieră”.
Agent Green: Scrisoarea reprezintă întocmai poziția industriei forestiere
ONG-ul de mediu Agent Green a transmis că scrisoare „reprezintă întocmai poziția industriei forestiere și nu este de înțeles de ce Romania a semnat aceasta scrisoare, având în vedere că în România există deja prevederi clare pentru amenajamente silvice și pentru monitorizarea pădurilor prin IFN și SUMAL”. Potrivit Agent Green, care a publicat conținutul documentului transmis de cele 11 state, „România ar avea doar de câștigat dacă strategia europeană ar fi foarte ambițioasă”.
Ce conține noua strategie forestieră
Prin noua strategie forestieră, Uniunea Europeană „se angajează să protejeze cu strictețe pădurile primare și seculare, să refacă pădurile degradate și să asigure gestionarea lor durabilă, într-un mod care să mențină serviciile ecosistemice vitale pe care le oferă pădurile și de care depinde societatea.
Strategia promovează practicile de gestionare a pădurilor cele mai prietenoase pentru climă și biodiversitate, reliefează necesitatea menținerii utilizării biomasei lemnoase în limite sustenabile și încurajează utilizarea eficientă a lemnului din punctul de vedere al resurselor, conform principiului utilizării în cascadă”.
Totodată, strategia pentru păduri „anunță o propunere legislativă menită să intensifice monitorizarea, raportarea și colectarea de date în domeniul forestier în UE. Colectarea de date armonizată la nivelul UE, combinată cu planificarea strategică la nivelul statelor membre, va oferi o imagine cuprinzătoare a situației, a evoluției și a evoluțiilor viitoare preconizate ale pădurilor din UE. Acest lucru este esențial dacă dorim să ne asigurăm că pădurile își pot îndeplini multiplele funcții în domeniul climei, al biodiversității și al economiei.
Strategia este însoțită de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în întreaga Europă până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice - copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.