Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ministrul ucrainean de Externe, la Digi24: „Când am văzut imaginile de la Bucea a fost pentru prima dată de la începutul războiului când nu am putut să adorm”

Dmitro Kuleba

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, află ce se întâmplă la combinatul Azovstal din Mariupol, aflat sub asediul armatei ruse, chiar de la unul dintre ultimii ofițeri ucraineni care rezistă pe poziții. „Este acolo cu camarazii săi din armată, dar și cu civili, femei, copii, adolescenți, bătrâni, care au găsit adăpost sub protecția armatei ucrainene, iar soldații ucraineni sunt ultimul scut care îi apără de aceștia de bombele rusești și de criminalii și violatorii ruși. E dureros să primesc mesaje din Mariupol, am trecut prin momente dificile, dar nimic nu e mai sfâșietor decât, să vorbești cu cineva din Mariupol și să să îți spună cum cad bombele în timp ce vor să fugă și cum fac apel la lume să-și mobilizeze toate resursele să îi ajute”, a mărturisit, într-un interviu pentru postul Digi24, ministrul, care s-a aflat sâmbătă într-o vizită oficială în România.

„În fiecare zi îmi pun o întrebare: Am făcut tot ce am putut ca să îi ajut pe oamenii din Mariupol?”

Gândul că omul cu care vorbește astăzi s-ar putea să nu mai fie mâine în viață este „unui dintre cele mai terifiante” pe care le-a avut vreodată. „Am fost la Maidan, am văzut oameni care au murit lângă mine. Sunt în diplomație din 2003, am văzut războiul de la început, din Donbas și din Crimeea, dar în fiecare zi îmi pun o întrebare: Am făcut tot ce am putut ca să îi ajut pe oamenii din Mariupol? Ce pot să mai fac? Aceste lucruri mă macină în fiecare zi”, a spus Kuleba. Întrebat de jurnalista Oana Zamfir ce se va întâmpla dacă Mariupolul, un simbol al rezistenței ucrainene, va cădea, ministrul a răspuns: „Facem tot ce putem ca Mariupol să nu cadă și ca să ajutăm oamenii. Dar nimic nu ne poate înfrânge, nimic. Dacă pierdem ceva astăzi, îl vom câștiga mâine, deoarece luptăm pentru o cauză dreaptă, luptăm pentru țara noastră, noi nu am invatat pe nimeni, ei ne-au invatat pentru noi”.

„Partenera mea a plecat din Bucea cu o zi înainte să fie ocupată și este înfiorător să mă gândesc că ar fi putut și ea să fie acolo”

Pentru Dmitro Kuleba cel mai șocant moment al războiului a fost masacrul de la Bucea. „Când am văzut imaginile de la Bucea a fost pentru prima dată de la începutul războiului când nu am putut să adorm, deși eram foarte obosit. Am adormit la 5 sau 6 dimineață, pentru că m-am gândit la ororile prin care au trecut civilii în momentele în care au fost uciși, violați, torturați, când casele lor erau jefuite.

E greu chiar să spun că aceste crime au fost comise de oameni, pentru că felul în care armata rusă s-a comportat la Bucea, dar și în alte orașe de lângă Kiev este dincolo de umanitate.

Partenera mea a plecat din Bucea cu o zi înainte să fie ocupată și este înfiorător să mă gândesc că ar fi putut și ea să fie acolo”, a mărturisit șeful diplomației ucrainene.

„Va veni o zi când liderul Rusiei va veni în Ucraina și va sta în genunchi și își va pleca capul în fața monumentului victimelor agresiunii ruse”

Va veni o zi, crede el, când rușii își vor cere iertare pentru crimele comise în Ucraina. „Va veni o zi, nu știu cât va mai dura, când liderul Rusiei va veni în Ucraina și va sta în genunchi și își va pleca capul în fața monumentului victimelor agresiunii ruse din Ucraina și își va cere iertare. Va veni să-și ceară iertare pentru ce au făcut. Dar trebuie, să fiu cinstit, mai este mult până în acel moment. Însă voi face tot ce pot ca acel moment să vină când mai curând”, a spus ministrul.

Dmitro Kuleba a discutat la București cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul de EXterne Bogdan Aurescu despre facilitarea exporturilor ucrainene prin România, despre refugiați, dar și despre chestiunea ajutorului militar. „Am discutat despre punctele de frontieră între Ro și Ucraina, despre cooperare comercială, despre facilitarea exporturilor ucrainene prin România și Portul Constanța. Am vorbit despre refugiați și apreciez modul în care România a primit refugiații ucraineni. Am am vorbit și despre cooperare tehnică și militară, ca să nu mai vorbesc despre chestiuni precum anchetarea criminalilor de război ruși, chestiune în care lucrăm îndeaproape cu România, dar și despre facilitarea integrării europene a Ucrainei”, a declarat Kuleba la Digi24.

„România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul acestui război”

Într-o conferință de presă comună cu Bogdan Aurescu, Dmitro Kuleba a spus că România a fost o țară onestă și săritoare cu Ucraina. „Dacă o țară vine la noi și ne spune: Nu avem tancuri, dar avem veste antiglonț, noi înțelegem acest lucru, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În anumite cazuri vedem că țările pot face ceva, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia.

Dacă vedem că acest lucru nu se întâmplă, creștem presiunea diplomatică și publică. Ce nu acceptăm este ipocrizia. Nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul acestui război”, a spus ministrul ucrainean, potrivit G4media. Acesta a afirmat că „armelor, ca și banilor le place liniștea”. „Armelor, la fel ca banilor, le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta. Politica României începând cu 24 februarie este una inteligentă. Restul, puteţi interpreta dumneavoastră”, a declarat Kuleba.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Inca din secolul 17 tarul Rusiei l-a trimis pe Nicolae Milescu Spataru (sfetnic al tarului) sa faca o calatorie in china ca sa stabileasca legaturi comerciale intre Ruria si China.Chinezii l-au tinut la granita Chinei 2 saptamani pentru ca au zis chinezi ca rusii au venit sa spioneze China ca sa ocupe teritorii.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult