Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ministrul ucrainean de Externe, la Digi24: „Când am văzut imaginile de la Bucea a fost pentru prima dată de la începutul războiului când nu am putut să adorm”

Dmitro Kuleba

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, află ce se întâmplă la combinatul Azovstal din Mariupol, aflat sub asediul armatei ruse, chiar de la unul dintre ultimii ofițeri ucraineni care rezistă pe poziții. „Este acolo cu camarazii săi din armată, dar și cu civili, femei, copii, adolescenți, bătrâni, care au găsit adăpost sub protecția armatei ucrainene, iar soldații ucraineni sunt ultimul scut care îi apără de aceștia de bombele rusești și de criminalii și violatorii ruși. E dureros să primesc mesaje din Mariupol, am trecut prin momente dificile, dar nimic nu e mai sfâșietor decât, să vorbești cu cineva din Mariupol și să să îți spună cum cad bombele în timp ce vor să fugă și cum fac apel la lume să-și mobilizeze toate resursele să îi ajute”, a mărturisit, într-un interviu pentru postul Digi24, ministrul, care s-a aflat sâmbătă într-o vizită oficială în România.

„În fiecare zi îmi pun o întrebare: Am făcut tot ce am putut ca să îi ajut pe oamenii din Mariupol?”

Gândul că omul cu care vorbește astăzi s-ar putea să nu mai fie mâine în viață este „unui dintre cele mai terifiante” pe care le-a avut vreodată. „Am fost la Maidan, am văzut oameni care au murit lângă mine. Sunt în diplomație din 2003, am văzut războiul de la început, din Donbas și din Crimeea, dar în fiecare zi îmi pun o întrebare: Am făcut tot ce am putut ca să îi ajut pe oamenii din Mariupol? Ce pot să mai fac? Aceste lucruri mă macină în fiecare zi”, a spus Kuleba. Întrebat de jurnalista Oana Zamfir ce se va întâmpla dacă Mariupolul, un simbol al rezistenței ucrainene, va cădea, ministrul a răspuns: „Facem tot ce putem ca Mariupol să nu cadă și ca să ajutăm oamenii. Dar nimic nu ne poate înfrânge, nimic. Dacă pierdem ceva astăzi, îl vom câștiga mâine, deoarece luptăm pentru o cauză dreaptă, luptăm pentru țara noastră, noi nu am invatat pe nimeni, ei ne-au invatat pentru noi”.

„Partenera mea a plecat din Bucea cu o zi înainte să fie ocupată și este înfiorător să mă gândesc că ar fi putut și ea să fie acolo”

Pentru Dmitro Kuleba cel mai șocant moment al războiului a fost masacrul de la Bucea. „Când am văzut imaginile de la Bucea a fost pentru prima dată de la începutul războiului când nu am putut să adorm, deși eram foarte obosit. Am adormit la 5 sau 6 dimineață, pentru că m-am gândit la ororile prin care au trecut civilii în momentele în care au fost uciși, violați, torturați, când casele lor erau jefuite.

E greu chiar să spun că aceste crime au fost comise de oameni, pentru că felul în care armata rusă s-a comportat la Bucea, dar și în alte orașe de lângă Kiev este dincolo de umanitate.

Partenera mea a plecat din Bucea cu o zi înainte să fie ocupată și este înfiorător să mă gândesc că ar fi putut și ea să fie acolo”, a mărturisit șeful diplomației ucrainene.

„Va veni o zi când liderul Rusiei va veni în Ucraina și va sta în genunchi și își va pleca capul în fața monumentului victimelor agresiunii ruse”

Va veni o zi, crede el, când rușii își vor cere iertare pentru crimele comise în Ucraina. „Va veni o zi, nu știu cât va mai dura, când liderul Rusiei va veni în Ucraina și va sta în genunchi și își va pleca capul în fața monumentului victimelor agresiunii ruse din Ucraina și își va cere iertare. Va veni să-și ceară iertare pentru ce au făcut. Dar trebuie, să fiu cinstit, mai este mult până în acel moment. Însă voi face tot ce pot ca acel moment să vină când mai curând”, a spus ministrul.

Dmitro Kuleba a discutat la București cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul de EXterne Bogdan Aurescu despre facilitarea exporturilor ucrainene prin România, despre refugiați, dar și despre chestiunea ajutorului militar. „Am discutat despre punctele de frontieră între Ro și Ucraina, despre cooperare comercială, despre facilitarea exporturilor ucrainene prin România și Portul Constanța. Am vorbit despre refugiați și apreciez modul în care România a primit refugiații ucraineni. Am am vorbit și despre cooperare tehnică și militară, ca să nu mai vorbesc despre chestiuni precum anchetarea criminalilor de război ruși, chestiune în care lucrăm îndeaproape cu România, dar și despre facilitarea integrării europene a Ucrainei”, a declarat Kuleba la Digi24.

„România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul acestui război”

Într-o conferință de presă comună cu Bogdan Aurescu, Dmitro Kuleba a spus că România a fost o țară onestă și săritoare cu Ucraina. „Dacă o țară vine la noi și ne spune: Nu avem tancuri, dar avem veste antiglonț, noi înțelegem acest lucru, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În anumite cazuri vedem că țările pot face ceva, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia.

Dacă vedem că acest lucru nu se întâmplă, creștem presiunea diplomatică și publică. Ce nu acceptăm este ipocrizia. Nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul acestui război”, a spus ministrul ucrainean, potrivit G4media. Acesta a afirmat că „armelor, ca și banilor le place liniștea”. „Armelor, la fel ca banilor, le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta. Politica României începând cu 24 februarie este una inteligentă. Restul, puteţi interpreta dumneavoastră”, a declarat Kuleba.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Inca din secolul 17 tarul Rusiei l-a trimis pe Nicolae Milescu Spataru (sfetnic al tarului) sa faca o calatorie in china ca sa stabileasca legaturi comerciale intre Ruria si China.Chinezii l-au tinut la granita Chinei 2 saptamani pentru ca au zis chinezi ca rusii au venit sa spioneze China ca sa ocupe teritorii.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult