Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mirarea turiștilor israelieni ajunși în România: „Wow, câtă apă aveți! Dacă Dumnezeu ne dădea nouă atâta apă, unde am fi fost astăzi?!”

turism in Delta

Foto: Sunny Celeste / imageBROKER / Profimedia

„Wow, câtă apă aveți! Dacă Dumnezeu ne dădea nouă atâta apă, unde am fi fost astăzi?!” Este mirarea sinceră pe care nu și-o pot ascunde, rostită cu invidie și „lacrimi în ochi” de majoritatea turiștilor israelieni care vizitează România. O spune David Maxim, fost luptător în armata israeliană, care a însoțit deseori grupuri de turiști din Israel, arătându-le frumusețile României.

Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, David Maxim a adus în atenție diferențe și similitudini între două țări aparent diferite, Israel și România. El a subliniat faptul că, în timp ce românii au privilegiul de a se bucura de resurse naturale abundente, precum apa, și ar putea tinde să subestimeze valoarea unei asemenea resurse, israelienii, confruntați cu lipsa apei, au dezvoltat tehnologii avansate și o agricultură de succes, pentru a face față acestei provocări. La capitolul asemănări, expertul militar a accentuat că și Israelul și România au deopotrivă o resursă fundamentală - oamenii, ambele popoare nefiind nici mai presus și nici mai prejos față de alte nații. 

sistem de irigații prin picătură, în Israel / Foto: PhotoStock-Israel / Alamy / Profimedia

„Apa. De foarte multe ori m-am plimbat cu foarte mulți turiști israelieni și toți erau uimiți de lucrul ăsta. Românii ca oameni sunt perfecți, nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos decât nimeni altcineva. La fel ca israelienii. Numai că ceea ce are România și toți israelienii invidiază cu lacrimi în ochi este apa. Pentru că atâta vreme cât o iei ca de la sine înțeleasă și nu realizezi cât de greu e să nu o ai și ce eforturi se fac în Israel ca să o ai, este foarte greu să ai conceptul ăsta.

Dar vă spun că, plimbându-mă mult cu turiști israelieni și arătându-le frumusețile României, lucrul care a revenit constant, în fiecare excursie pe care am văzut-o, este: wow, câtă apă aveți! Dacă Dumnezeu ne dădea nouă atâta apă, unde am fi fost astăzi?! Am avut excursii de 12 zile în care oamenii numărau câte cursuri de apă treceam în fiecare zi, făcând o statistică până la sfârșitul excursiei. E primul lucru care mi-a venit în cap. Israel nu are nicio bogăție naturală, în afară de oameni. România are și oameni și bogății naturale. România nu are nicio scuză să nu fie acolo unde trebuie să fie”, a spus David Maxim, întrebat care este cel mai mare dar pe care îl au românii și nu îl au israelienii.

„Israelian fiind, îți pasă. Îți pasă de picătura de apă care curge. Toți israelienii închid apa când se spală pe dinți”

O altă lecție valoroasă pe care România ar putea să o învețe de la Israel este cea a tenacității și a implicării active a cetățenilor în problemele comunității. 

Ce au israelienii și poate că ar fi bine ca și românii să se uite la ei și să învețe? „Tenacitate. Și le pasă. Israelienii nu trec pe lângă ceva spunând: lasă, că se ocupă altul. Nu. Israelian fiind, îți pasă. Îți pasă de picătura de apă care curge. Toți israelienii închid apa când se spală pe dinți. Dacă apa, după o ploaie, se scurge în mare, ministrul care se ocupă de apă poate să-și dea demisia. De ce apa aia n-a fost prinsă și adusă și captată într-un lac? Israelul desalinizează apă, ca să avem pentru agricultură. De ce? Pentru că îi pasă. Ne pasă de noi, ne pasă de țară, ne pasă de ce se întâmplă cu noi ca generație și cu generația următoare. A-ți păsa. A nu merge pe ideea las că merge și așa, pentru că asta distruge. Noi nu lăsăm că merge și așa. Noi, vorbesc de partea mea pe partea israeliană.

Nu poți să zici las că merge și să mergi înainte. Nu, trebuie să te oprești undeva și să-ți pese. Trebuie să faci ceva, să îți asumi, să te implici. Israelienii se implică. Dacă auziți parlamentele care funcționează în orice cafenea din Israel, wow, câte idei sunt acolo, îți pare rău că oamenii ăia nu sunt ei în parlament. Și parlamentul israelian nu e rău. Dar oamenilor le pasă, oamenii se implică. Acțiunea populației, după 7 octombrie 2023 (când a avut loc atacul Hamas asupra Israelului - n.n. ), de suport către armată a mers de la donații pentru soldați, până la bunici care au făcut șapte sandvișuri, că atât aveau pâine în casă, și s-au dus să le dea soldaților pe drum, care se duceau spre Gaza. Că le pasă. N-ai cum să-ți pese și să nu te implici. Trebuie să te implici.”, a povestit David Maxim la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Turistii israelieni ca turistii israelieni, dar si turistii romani se mira unde ar fi ajuns Romania cu banii primiti de Israel din SUA.
    • Like 0
    • @ haim_mononucleozovici
      Mhai Nai check icon
      Exact! Si sunt incomparabil mai multi care se mira unde ar fi ajuns Romania daca PSD/PNL/Securitatea n-ar fi furat banii romanilor si n-ar fi impiedicat dezvoltarea.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult