Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Mircea Coșea: În momentul de față nu există niciun fel de speranță ca să credem că nu vom intra într-o perioadă în care prețurile vor exploda la alimente

Mircea Coșea

Profesorul Mircea Coșea avertizează că în perioada care urmează trendul de creștere a prețurilor la alimente se va accentua din cauza crizei alimentare la nivel global, la care se adaugă efectele războiului din Ucraina. Cerealele, carnea de vită, uleiul de măsline, cafeaua și vinul sunt printre produsele ale căror prețuri „vor exploda”, în opinia profesorului universitar.

„Pe termen scurt, vom avea o creștere importantă la tot ceea ce înseamnă cereale, tot ceea ce înseamnă fost export Ucraina, Rusia, pentru că va fi o lipsă pe piață de aceste produse. Gândiți-vă că 30% din cererea mondială era acoperită de aceste două țări.

A doua creștere importantă va fi la carnea de vită, așa spun specialiștii de la FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite -n.n.), pentru că aici trebuie reglementat raportul dintre numărul de animale - șeptel - și poluare. Se pare că aceste animale sunt foarte poluante din punct de vedere al emanației de carbon. Dacă se iau măsuri în direcția asta, atunci va fi o reducere (a ofertei) în favoarea peștelui și a cărnii de pui. Tot pe termen mediu, vor apărea creșteri la produse care au suferit din cauza meteorologiei foarte agresive - uleiul de măsline, cafeaua și vinul. (...) Ele vor fi (pe rafturile magazinelor), dar vor fi mai scumpe”, a declarat duminică Mircea Coșea la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„În mometul de față, nu există niciun fel de speranță ca să credem că nu vom intra într-o perioadă în care prețurile vor exploda la alimente”, a spus profesorul de la ASE. El a amintit că în România inflația este de 8-9%, însă la alimente rata medie a prețurilor de consum a ajuns la 22-24%, față de o medie în UE de 20%. „Asta înseamnă că am intrat în perioada în care calitatea vieții ne e afectată”, a explicat Mircea Coșea.

Foto Getty Images

„Să nu credem cumva că se va ajunge la prețurile din 2022. Trendul e de creștere la nivel internațional. Intrăm într-o perioadă în care resursa alimentară devine critică pentru omenire. (Moderator: Să îmi cresc roșii pe balcon?) Nu râdeți, belgienii s-au apucat să facă grădinărit pe acoperiș. Asta așa, ca să discutăm”, vede Coșea, care a vorbit de o tendință, la nivel mondial, de reducere a consumerismului - lumea va începe să consume mai puțin, să nu mai fie tentată de oferta care „câteodată este violentă” practicată de rețelele de supermaketuri. „Fără să atacăm nimic, dar supermarketurile practică o politică violentă de forțare a cererii”, crede Mircea Coșea.

„Se vorbea de arma secretă a lui Putin, nucleară sau chimică. De fapt arma lui Putin a fost grâul”

„Criza asta alimentară nu e ceva nou, dar nu i s-a acordat atenție. Ea a început să fie semnalată pe timpul pandemiei. (...) Primul semnal a apărut într-un document al FAO, acum un an și ceva, care a semnalat că după 17 ani de aproximativ echilibru în prețurile materiilor prime agricole și al produselor agricole de bază, începe să fie un trend de ridicare permanentă. Explicația era destul de lungă, pe câteva pagini. În primul rând clima - clima s-a schimbat, agricultura a suferit mai ales în zone care produceau elemente de tip monopolist, să zicem. Spre exemplu zona măslinelor, zona cafelei, zona vinului au fost foarte mult atacate de vreme. În al doilea rând, reducerea masivă a terenurilor agricole. Un exemplu care se dădea era celebrul ulei de palmier, s-au distrus terenuri întregi numai pentru că acest ulei a devenit cel mai ieftin și cel mai uzat, un element economic important, și vinovați erau cei de la fast food-urile americane. Acea dezvoltare extraordinară a fast food-urilor care cerea o alimentație foarte ieftină a făcut ca prețurile de achiziție să fie întotdeauna mai jos decât costurile de producție. (...) Ce se întâmplă acum însă e o chestiune mult mai complicată, pentru că criza ucraineană, ca să spunem așa, a scos în față un lucru pe care trebuie să îl tratăm cu foarte mare atenție și cu o anumită nepuntință. Se vorbea de arma secretă a lui Putin, nucleară sau chimică. De fapt arma lui Putin a fost grâul. Faptul că omenirea suferă de o lipsă de aproximativ 30% din necesarul de grâu, nu numai grâu, și alte cereale, face ca de fapt incidentul ucrainean să spunem, să fie până la urmă un tip de război global. Prețurile au crescut foarte mult, bursele produselor agricole au sărit. Nu e neapărat un efect de penurie, dar e un efect de prețuri. E mai greu să spunem că nu vor exista mărfuri, deși acum se fac anumite restricții, în Grecia, de exemplu, dar prețurile vor fi foarte mari, ceea ce înseamnă de fapt o penurie de consum. Adică o anumită categorie de populație nu va mai avea acces ca înainte la aceste produse”, a spus Mircea Coșea.

Pe de altă parte, profesorul Coșea crede că la nivel mondial criza alimentară va începe să se estompeze în 3-5 ani, pentru că producțiile agricole vor începe să crească din nou, indiferent dacă Rusia și Ucraina reintră în joc.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00 .

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Am intrat in perioada in care calitatea vietii ne e afectată...". Ei, zău! Păi noi, romanii, suntem in faza asta de cand ne stim. Observ ca iar s-au activat bocitoarele. E asa o concurență cine mai aduce vesti proaste. Adevărate sau nu, proaste sa fie. Ba vom muri de foame, ba e vorba de reducerea nu stiu cărui septel, ba preturile vor exploda, etc. Nu e uitata nici vremea. Nu sunt stiri la Tv -uri in care diverși inși sa nu prevada apocalipsa in varii forme. Vacanțele s-au scumpit. Adică stingeti lumina, puneti-va plapuma in cap si bagati-va sub pat ca nu mai e de trăit. Desigur, nu traversăm cele mai bune momente, dar a veni si a da din gura vrute si nevrute toate fiind la baza scenarii sumbre, mi se pare si gresit si neadevărat. Si la inceputul pandemiei ni se spunea că economiile se vor prăbuși, ca va fi cumplit ei, uite ca nu a fost chiar asa. Nu ne-a fost bine, dar nici nu am colapsat.
    Eu pot sa-l asigur pe domn profesor ca nu va muri de foame. Nimeni nu va muri de foame. Ne va fi mai greu dar vom trece peste probleme.
    Oribilă este dorinta asta de a inspaimanta oamenii.
    Apoi, sigur, ajungem si la consumerism. Pai crescând preturile se va diminua consumerismul. Da nu stiu daca este asa o bucurie. Suntem 8 miliarde pe Terra. Dacă nu consumăm, nu producem, daca nu producem nu avem job, daca nu avem job abia atunci murim de foame. Consumerismul asta la care multi strâmbă din nas in mod intelectual fără a pricepe despre ce e vorba, consumerismul asta pune economia in miscare. Dacă tu Cosa faci frigidere, dar nimeni nu le cumpara ca nu e bine cu consumerismul, sa vezi cum închizi repejor fabrica pentru ca n-ai vanzare si nu poti lucra pe stoc. Sau reduci drastic numarul de angajati. Asta înseamnă somaj deci sărăcie.
    Ca consumerism inseamna si resurse din ce in ce mai putine asta-i alta tema, e blestemul omenirii, e cercul vicios in care ne aflam si din care nu mai putem ieși. Dar in momentul asta nu va muri nimeni de foame.
    • Like 1
  • Ion check icon
    Ar trebui introdus un Venit Minim, universal și NECONDIȚIONAT pentru toată populația, inclusiv refugiați, de aproximativ 80 Euro care sa înlocuie ajutoarele sociale, subvențiile, precum și alte indemnizații. O parte din bani s-ar economisi din reducerea birocrației actuale. Orice cetățean sau rezident ar trebui în mod automat și NECONDIȚIONAT să aibă un venit de 80 Euro, un cont bancar și asigurare medicală.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult