Mitocănia sau mitocăneala de partid și de ... stat

foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Statul-partid sau partidul-stat a existat și există în toate situațiile, chiar și într-o situație dezastruoasă a țării precum cea de astăzi. Nu se poate confunda țara cu statul. Țara este asumată sufletește, românește, afectiv și cu multă căldură, pe când statul reprezintă construcția instituțională, edificiu artificial și rece, opresiv și normativ. Statul este al legii, țara este a inimii. Noi nu ne iubim neapărat statul, cât mai ales țara. Statul înseamnă granițe, delimitări teritoriale, structuri instituționale și funcționale, pe când țara este un conținut de locuri, de peisaj, de natură, de pământ, de apartenență la strămoși. Este vorba de un conținut în care țara este sinonimă cu patria, adică țara părinților și care este un complex psiho-sociologic în care predomină „tonalitatea emotiv-incoștientă a sintezei colective care este patria” (G.M. Marica).

Prin urmare, partidul-stat PSD este ceva străin, detașat, format din oameni de strânsură în jurul unei ideologii de care nici el nu știe dacă este de stânga, de dreapta, de centru. Eu cred că acest partid este de nicăieri, de niciunde și de nici un fel. Mitocănia și proasta creștere din acest partid s-au verificat prin neparticiparea la recentul congres PNL. Nu s-a găsit de cuviință să fie alături de foștii colegi de guvernare până acum o lună și jumătate. Parcă ar vrea să-i fie uitate toate malefacțiunile din guvernarea cu PNL, ar vrea să se facă curat, să se „lepede de tot diavolul” guvernării trecute, dar cu aceiași lideri precum Grindeanu, Stănescu, Tudose etc. Acest partid se dovedește un partid de proastă creștere, comunist până în prăsele, vindicativ, purtător al tuturor răutăților proletare supradimensionate. Acesta este un dușman ireconciliabil, mai ales al PNL. În schimb, pesediștii au găsit de cuviință să fie lingăi dezgustători și să participe la toate congresele UDMR. Acest partid al pesediștilor s-a dovedit a fi o slugă nevrednică ce s-a autodescalificat în „mândria lui națională”, ortodoxă, electric românească, puitoare de copii și altele de genere hoc. 

Născut prin forceps de Ion Iliescu și alți activiști proruși, acest partid nu este nici patriot, nici dedicat interesului public, ci este plin de corupți, de asocieri de gașcă, de incompetenți, o adunătură de plesneală generată de cele mai infecte zone ale activismului comunist. Dacă repertoriem istoria acestui partid prin oameni, prin indivizi, găsim o serie de figuri îndoielnice, dizgrațioase, multe dintre ele penale precum I. Iliescu, P. Roman, A. Năstase, M. Mitrea, A. Severin, V. Ponta, M. Neacșu etc. Unul dintre cei mai respingători membri, un cripto-social-democrat este fostul lider liberal Daniel Zamfir, senator și vârful criticii pesediste a PNL. Plin de bani, milionar în lei și bogat în terenuri, acest exponent al „celor umili” este un clănțău în toate împrejurările cu o geometrie variabilă a caracterului de lider politic, ce a virat de la liberali la pesediști și care se vrea unul dintre cei mai vajnici apărători ai acurateței politice pesediste și a unei moralități pe care o servește cu multă ipocrizie. O altă figură a pesedismului este Sorin Grindeanu, cu un profil histrionic de lider tragico-dramatic, foarte țepos în mândria lui de oltean și de gugulan bănățean, parcă este copia unui alt reprezentat al Banatului pesedist, celebrul Ilie Sârbu.

Fără intelectuali, doctrinari sau ideologi de forță din elita românească, ei sunt dominați de figuri infatuate și de incompetenți. De la Ovidiu Șincai, PSD nu a reușit să-și recruteze cadre intelectuale mai acătării așa cum îi stă bine oricărui partid de stânga de factură europeană. Peste tot, dincolo de corupție, de gășcăreală, de profitori fără frână, iată că și-au mai adjudecat o „calitate” etnică, și anume, mitocănia.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp