Moment critic pentru Ucraina și pentru Europa. Statele Unite avertizează că vor rămâne fără resurse pentru a achiziționa mai multe arme pentru Ucraina

 Foto - Justin Yau/ ddp USA/ Profimedia

Deja lumea a intrat în febra sărbătorilor. Dar la doi pași de noi, în Ucraina, continuă să fie război. Am ajuns deja în ziua 650 și veștile nu sunt deloc bune. Iar mai jos detaliez de ce suntem în fața unui moment critic pentru Ucraina și pentru Europa.

Casa Albă avertizează că Putin ar putea câștiga războiul dacă se epuizează ajutorul pentru Kiev. Ucraina se bazează în continuare în mare măsură pe asistența economică din partea Occidentului pentru a se apăra de invadatorii ruși.

 Dar avertismentul de ieri al Casei Albe, care a spus că „Statele Unite sunt în criză de timp și de bani pentru a ajuta Ucraina să lupte în războiul cu Rusia”, arată dimensiunea problemei.

„Vreau să fiu clară: fără o acțiune a Congresului, până la sfârșitul anului vom rămâne fără resurse pentru a achiziționa mai multe arme și echipamente pentru Ucraina și pentru a furniza echipamente din stocurile militare americane. Nu există un fond magic de finanțare disponibil pentru a face față acestui moment. Nu mai avem bani – și aproape că nu mai avem timp”, a declarat Shalanda Young, directorul pentru buget al Casei Albe.

Guvernul ucrainean se așteaptă la un deficit bugetar de aproximativ 43 de miliarde de dolari în 2024 și intenționează să-l acopere cu împrumuturi interne și ajutor financiar din partea Occidentului. Având în vedere această situație, presa internațională se întreabă de unde va veni probabil ajutorul financiar pentru Ucraina în următorii ani, iar Reuters și The Guardian au oferit câteva explicații:

SUA: Kievul solicită un ajutor de 8,5 miliarde de dolari pentru a contribui la acoperirea deficitului său bugetar. În octombrie, administrația Biden a cerut Congresului SUA aproape 106 miliarde de dolari pentru a finanța planuri pentru Ucraina, Israel și securitatea frontierelor SUA, dar republicanii (care controlează Camera Reprezentanților) au respins pachetul.

Europa: Uniunea Europeană a anunțat un pachet de sprijin multianual în valoare de 50 de miliarde de euro, denumit Facilitatea pentru Ucraina, care va fi acordat până în 2027. Oficialii de la Kiev au declarat că speră să primească un sprijin de 18 miliarde de euro prin această facilitate în 2024, finanțare care ar fi crucială pentru acoperirea deficitului bugetar de anul viitor, însă nu există încă un acord privind acordarea acestui ajutor în cadrul blocului comunitar.

FMI: Cooperarea Ucrainei cu Fondul Monetar Internațional este importantă pentru stabilitatea sa financiară. În acest an, FMI a aprobat un nou program de împrumut pe 48 de luni în valoare de 15,6 miliarde de dolari. Ucraina a primit 3,6 miliarde de dolari în acest an și așteaptă să mai primească alte 900 de milioane de dolari până la finalul lunii decembrie. În 2024, guvernul de la Kiev speră să primească 5,4 miliarde de dolari, dar fiecare tranșă este legată de o serie de obiective de reformă și indicatori economici.

Alte pachete financiare: Ucraina așteaptă, de asemenea, aproximativ 1,5 miliarde de dolari de la alte instituții financiare internaționale, inclusiv de la Banca Mondială, anul viitor. Totodată, Ucraina a convenit asupra unor pachete de sprijin financiar din partea Marii Britanii și a Japoniei pentru 2024. În plus, Kievul este în discuții cu guvernele Canadei, Norvegiei și Coreei de Sud, printre altele, pentru a asigura alte fonduri.

În tot acest context, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că alianța militară occidentală ar trebui să fie pregătită pentru vești proaste de pe frontul ucrainean, deoarece Kievul continuă să se apere de invazia totală a Rusiei. „Războaiele se dezvoltă în etape. Trebuie să sprijinim Ucraina atât în ​​vremuri bune, cât și în cele rele”, a mai spus Stoltenberg într-un interviu acordat sâmbătă postului german ARD.

Comentariile sale vin pe fondul dezbaterilor dintre aliații occidentali privind muniția și ajutorul financiar pentru Ucraina și pe măsură ce Moscova își mărește numărul de trupe.

Linia frontului s-a mutat puțin în ultimele luni, în ciuda contraofensivei Kievului din timpul verii. Dar ucrainenii au folosit rachete de croazieră pentru a respinge flota rusă în Marea Neagră și au provocat pagube vizibile pe teritoriul Rusiei. 

Stoltenberg le-a cerut membrilor NATO să intensifice producția de muniție, deplângând starea fragmentată a industriei de apărare a Europei. „Nu putem colabora atât de strâns pe cât ar trebui”, a mai precizat șeful NATO, îndemnând guvernele să privească dincolo de interesele lor naționale și să vadă imaginea de ansamblu.

În completare, o investigație The Washington Post arată că planificarea contraofensivei ucrainene de către SUA şi Kiev a fost marcată de erori şi dezacorduri.

Iar pentru asta, jurnaliștii americani au scris despre un episod petrecut în vară, pe 15 iunie, într-o sală de conferinţe de la sediul NATO din Bruxelles, unde secretarul american al apărării Lloyd Austin, flancat de comandanţi americani de rang înalt, s-a aşezat în jurul unei mese cu omologul său ucrainean, căruia i s-au alăturat consilieri de la Kiev.

Lloyd Austin l-a întrebat pe ministrul ucrainean al apărării de atunci, Oleksii Reznikov, despre procesul decizional al Ucrainei în primele zile ale contraofensivei sale mult aşteptate, presându-l să explice de ce forţele sale nu foloseau echipamentele de deminare furnizate de Occident pentru a permite un asalt mai amplu, mecanizat, sau nu foloseau fumigene pentru a-şi ascunde înaintarea. În ciuda liniilor de apărare fortificate ale Rusiei, a spus Austin, trupele Kremlinului nu erau invincibile.

Reznikov, avocat de profesie, i-a spus că cei care iau aceste decizii sunt comandanţii militari ucraineni. Dar el a adăugat că vehiculele blindate ale Ucrainei erau distruse de elicopterele, dronele şi artileria rusească la fiecare încercare de a avansa. Fără sprijin aerian, a mai subliniat oficialul ucrainean, singura opţiune este să se folosească artileria pentru a bombarda liniile ruseşti, soldaţii să coboare din vehiculele luate la ţintă şi să înainteze pe jos. „Nu putem face manevre din cauza densităţii de mine terestre şi a ambuscadelor pentru tancuri”, a explicat Reznikov, potrivit unui oficial care a fost prezent la acea întâlnire.

Întâlnirea de la Bruxelles, la mai puţin de două săptămâni de la începerea campaniei, ilustrează modul în care o contraofensivă născută în optimism nu a reuşit să dea lovitura aşteptată, generând fricţiuni şi critici între Washington şi Kiev şi ridicând întrebări mai profunde cu privire la capacitatea Ucrainei de a recuceri porţiuni decisive de teritoriu.

Acum, odată cu venirea iernii, cei mai înalţi oficiali militari ucraineni recunosc că războiul a ajuns într-un impas.

Investigaţia celor de la Washington Post arată că Statele Unite au fost profund implicate în planificarea militară din spatele operaţiunii. Ofiţerii militari ucraineni, americani şi britanici au organizat totul, având opt scenarii de război majore pe masă pentru a construi un plan de campanie.

Washingtonul a calculat însă greşit măsura în care forţele ucrainene puteau fi transformate într-o forţă de luptă de tip occidental într-o perioadă scurtă de timp, mai ales fără a oferi Kievului puterea aeriană, parte integrantă a armatelor moderne.

Oficialii americani şi ucraineni au fost uneori în dezacord puternic în ceea ce priveşte strategia, tactica şi calendarul.

Pentagonul dorea ca asaltul să înceapă la jumătatea lunii aprilie pentru a împiedica Rusia să continue să îşi întărească liniile. Ucrainenii au ezitat, insistând că nu sunt pregătiţi fără arme suplimentare şi mai mult antrenament. Contraofensiva a început în iunie.

Oficialii militari americani erau încrezători că un atac frontal masiv şi mecanizat de-a lungul unei axe în sudul Ucrainei va duce la o descoperire decisivă a liniei de front.

SUA au pledat pentru un asalt concentrat de-a lungul acelei axe sudice, dar conducerea Ucrainei credea că forţele sale trebuiau să atace în trei puncte distincte de-a lungul frontului de peste 1.000 de kilometri, spre sud, atât spre Melitopol, cât şi spre Berdiansk, pe Marea Azov, şi spre est, spre oraşul Bahmut, aflat în pericol.

Ucraina a atacat de-a lungul a trei axe, crezând că astfel va obliga forţele ruseşti să fie dispersate. Ucraina a renunţat însă la atacurile masive, mecanizate, atunci când a suferit pierderi serioase în primele zile ale campaniei.

Simulările ultimele luni au ajuns la concluzia că, în cel mai bun caz, forţele Kievului ar putea ajunge la Marea Azov în sudul Ucrainei şi ar putea tăia calea trupelor ruseşti în 60-90 de zile.

Forţele ucrainene au avansat însă doar aproximativ 20 de kilometri, Marea Azov este încă departe de a fi accesibilă, iar comandantul suprem al Ucrainei recunoaşte acum că războiul a ajuns într-un „impas”.

Disensiuni au fost şi în legătură cu strategia pentru Bahmut, unde ucranenii s-au încăpăţânat să ţină piept ruşilor şi au suferit pierderi grele, luni de zile, pentru ca în cele din urmă oraşul să cadă în mâinile ruşilor.

Potrivit Washington Post, comunitatea serviciilor de informaţii americane a avut o viziune mai pesimistă decât armata americană, apreciind că ofensiva avea doar 50% şanse de succes, având în vedere apărarea puternică şi multistratificată pe care Rusia o construise în timpul iernii şi primăverii.

Multe voci din Ucraina şi din Occident au subestimat capacitatea Rusiei de a se redresa după dezastrele de pe câmpul de luptă şi de a-şi exploata punctele sale forte perene: forţa de muncă, minele şi disponibilitatea de a sacrifica vieţi la o scară pe care puţine alte ţări o pot suporta.

Eşecurile Ucrainei pe câmpul de luptă au dus la disensiuni cu Statele Unite cu privire la modul cel mai bun de a trece prin apărarea profundă a Rusiei. Comandantul forţelor americane din Europa nu a putut lua legătura cu comandantul-şef al Ucrainei timp de săptămâni întregi, în prima parte a campaniei, pe fondul tensiunilor legate de faptul că americanul a criticat deciziile luate pe câmpul de luptă.

În plus, fiecare parte a dat vina pe cealaltă pentru erori sau calcule greşite. Oficialii militari americani au ajuns la concluzia că Ucraina a fost deficitară în ceea ce priveşte tacticile militare de bază, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea recunoaşterii la sol pentru a înţelege densitatea câmpurilor de mine. Separat, oficialii ucraineni au spus că americanii nu păreau să înţeleagă modul în care dronele de atac şi alte tehnologii au transformat câmpul de luptă.

În total, Ucraina a recucerit doar aproximativ 320 de kilometri pătraţi de teritoriu, cu preţul a mii de morţi şi răniţi şi a miliarde de dolari în ajutoare militare occidentale numai în 2023.

La aproape şase luni de la începerea contraofensivei, campania a devenit un război al câştigurilor mărunte. Tranşee umede în stilul Primului Război Mondial brodează estul şi sudul Ucrainei, în timp ce dronele de supraveghere şi de atac se înghesuie pe cerul de deasupra lor.

Moscova lansează atacuri cu rachete asupra ţintelor civile din oraşele ucrainene, în timp ce Kievul foloseşte atât rachete occidentale, cât şi tehnologie autohtonă pentru a lovi mult în spatele liniilor de front, la Moscova, în Crimeea şi la Marea Neagră.

Dar liniile teritoriale din iunie 2023 abia dacă s-au schimbat. Iar Vladimir Putin, spre deosebire de tăcerea pe care a păstrat-o adesea în primul an de război, trâmbiţează cu fiecare ocazie ceea ce el numeşte eşecul contraofensivei ucrainene.

Washington Post mai precizează că 2023 a început cu o hotărâre occidentală la cote maxime, cu forţele ucrainene foarte încrezătoare şi cu Volodimir Zelenski care prezicea o victorie decisivă.

Dar acum există incertitudine pe toate fronturile. Moralul în Ucraina este în scădere, atenţia internaţională a fost deturnată către Orientul Mijlociu, și chiar şi în rândul susţinătorilor Ucrainei există o reticenţă politică tot mai mare de a contribui mai mult la o cauză văzută de mulți din ce în ce mai precară.

Împreună, toţi aceşti factori fac ca victoria Ucrainei să fie mult mai puţin probabilă. Mai degrabă, sunt aşteptaţi ani de război şi distrugere.

Mai mult, primele luni neconcludente şi descurajante ale campaniei de contraofensivă pun întrebări care dau de gândit susţinătorilor occidentali ai Kievului cu privire la viitor, în timp ce Zelenski promite să lupte până când Ucraina va restabili graniţele sale din 1991, când a obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică. „Va fi nevoie de ani de zile şi de mult sânge”, a declarat un oficial britanic din domeniul securităţii.

În altă ordine de idei, 2023 se va încheia cu un Vladimir Putin mai sigur ca niciodată că planul său îi iese, acela de a aștepta ca Occidentul să obosească în a mai ajuta Ucraina. Acest lucru iar sugera liderului autocrat de la Kremlin că poate absorbi în totalitate teritoriul ucrainean deja confiscat de trupele sale.

Însă o victorie a lui Putin nu ar fi o tragedie doar pentru Ucraina, ci ar prezenta și un pericol pentru restul Europei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp