Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Moștenirea economică a guvernului Cîțu: explozia prețurilor la un nivel fără precedent în ultimii 17 de ani

Florin Citu - Foto: Robert Ghement /EPA / Profimedia

Foto: Robert Ghement /EPA / Profimedia

Guvernul încă se laudă cu creșterea economică, care a ajuns element de PR din ce în ce mai patetic.

În realitate, săptămâna a debutat cu vești proaste, INS publicând datele semnal pentru evoluția PIB în trim. III, care a crescut cu doar 0,3% față de trim. II. În acest context, analiștii BCR au revizuit în jos estimarea de creștere economică pe acest an, de la 7,4% la 6,4%. De unde, în urmă cu câteva luni, premierul trâmbița o posibilă creștere a PIB cu două cifre în 2021, am ajuns să vedem cum realitatea nu doar că nu ține pasul cu estimările oficiale din ce în ce mai optimiste, dar dă înapoi.

Problema României este că impulsul pozitiv înregistrat în anul 2020, în timpul guvernului Orban, se disipează încet-încet

De la un trimestru la altul PIB crește din ce în ce mai lent, așa cum se vede în figura de mai jos. El a tresărit în trim. III din 2020, când guvernul Orban a descătușat economia; spre deosebire de cele mai multe țări europene, anul trecut România nu a înregistrat decât un singur trimestru de scădere (trim. II), după care, pe fondul eliminării restricțiilor și a măsurilor de stabilizare, economia și-a revenit repede. A fost așa-numita „revenire în V”, despre care am tot vorbit. Însă în absența reformelor structurale care trebuiau implementate, acest PIB s-a înălțat ca o flamă, de scurtă durată. S-a potolit acum, la un ritm identic cu cel din perioada guvernului Dăncilă.

Sursa: Trading Economics

Creșterea economică se susține prin investiții

Însă investițiile de care are nevoie România, cele cu potențial de multiplicare, în infrastructura care și așa este îngrozitor de șubredă, sunt aproape ca în Caragiale: sublime dar lipsesc cu desăvârșire. Practic singura ramură în care s-a înregistrat o creștere a investițiilor (așa cum arată datele la jumătatea anului curent) sunt construcțiile.

Aceasta a făcut ca ponderea investițiilor din sectorul construcțiilor în total investiții să crească de la 30% la 40%, în vreme ce în industrie, comerț sau agricultură această pondere a scăzut.

Dacă ne uităm însă la ce se întâmplă în sectorul construcțiilor, vedem însă că expansiunea acestei ramuri provine în întregime din construcțiile de vile și apartamente

Astfel INS afirmă că în primele 9 luni ale anului 2021 comparativ cu perioada similară a anului trecut: “Pe obiecte de construcţii, creştere a avut loc la clădirile rezidenţiale (+27,8%). Clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 9,3%, respectiv cu 5,8%.” Așadar, într-un an incomparabil mai liniștit decât anul 2020, construcțiile inginerești sunt mai mici! Guvernul Cîțu a accelerat investițiile doar din vorbe, pentru că în practică statistica nu le vede.

Creșterea economică se susține prin reforme structurale, însă absolut nimic notabil nu s-a întâmplat în 2021, nimic din ce s-a promis, nimic din „reforma statului”, practic nimic din promisa îmbunătățire a managementului companiilor publice (pașii înainte au fost urmați de pași îndărăt), nimic legat de listarea pe bursă a marilor companii ș.a.m.d

În schimb, pe măsură ce creșterea economică (moștenirea pozitivă a guvernului Orban) se disipează, inflația accelerează

Astfel, principala moștenire pe care o va lăsa istoriei guvernul Cîțu va fi această explozie a prețurilor, la un nivel nemaiîntâlnit dinainte de aderarea României la UE, în urmă cu aproape două decenii. Este o ironie tristă că premierul Cîțu, care a devenit cunoscut tocmai prin criticile sale vehemente la adresa politicii inflaționiste din perioada guvernării PSD, este cel care a subestimat grav acest fenomen și cel care va întrece orice record înregistrat de vreun guvern de la Adrian Năstase încoace.

Este limpede că vom încheia anul cu o „creștere cu două cifre”, însă aceasta nu va fi consemnată în dreptul PIB, ci în dreptul inflației, așa cum a estimat și vicepreședintele CFA România în această săptămână – inflația având potențial de accelerare în continuare.

Articol preluat de pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • vad ca si colegii au pareri asemanatoare, UE si SUA au injectat in piata mii de miliarde de euro si dolari, era perfect pronosticabil ca cei isteti vor creste preturile (pt ca asa vrea muschii lor si nimeni nu are cum sa-i opreasca) cu intentia sa absoarba cat mai mult din aceste fonduri scoase din imprimanta;
    (de necrezut dar exact asta ne invatau la cursurile de marxism sau economie politica- scriu asta felicitand colajul din Caragiale al lui CTP, - nu e singurul nemuritor, din pacate)
    • Like 1
  • mhm check icon
    Nu mi-e simpatic Superman, dar acum nici toate bubele nu le-as marca in contul lui. OK, nu a livrat crestere. Dar preturile ar fi urcat oricum, pentru ca s-a scumpit enorm energia care influenteaza tot. Plus ca peste tot inflatia e mare, inclusiv pentru ca s-au acumulat bani neconsumati in conturile oamenilor, iar acum inunda piata. Ma rog, cit o mai inunda pina la urmatorul lockdown...
    • Like 2
    • @ mhm
      Nume check icon
      De acord cu Dvs. Îmi este antipatic la culme acest domn Câțu, dar impactul activității lui atât în creșterea economica cât și în creșterile de preț din ultima perioada sunt zero. Global, toate prețurile cresc. Energia este all time high. Prețul la ulei la fel din cauza prețului la floarea soarelui. Zaharul este la cel mai ridicat preț din 2017 și nu este suficient stoc. Va ajunge la 700 USD în Q2 2022 și atunci vom importa din non-EU. Industria merge în continuare dat de cât, ceea ce arata ce economicul s-a cam separat de politic. Dar, ce ar fi putut face mai bine ar fi fost dereglementarea pietei de energie într-un mod civilizat - sau amânare ei pana după pandemie, reforma în toate instituțiile publice cu creșterea eficientizării în toate domeniile, controlul pandemiei și creșterea investițiilor pentru a fi pregătiți de un salt economic major după pandemie. În rest noi de descurcam, nu avem nevoie de micro-managementul lor.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro