Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mugur Isărescu: Mi se spunea că și mortul e macrostabil

Mugur Isărescu - Foto Octav Ganea

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

O creștere economică nerealizată în condiții de echilibre mai devreme sau mai târziu va fi întreruptă și constați că se adâncesc decalajele, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

„Este mare confuzie ce înseamnă această macrostabilitate. Am ieșit dintr-o poveste mai veche. Când eram eu mai tânăr, prin anii '90, mi se zicea: «Ce macrostabilitate, băi, Mugure, lasă-ne! Și mortul e macrostabil». Se sărea calul departe. Cine e mai stabil decât unul rece și pe masă? Acum, eu cred că s-a progresat, s-a înțeles că e foarte importantă macrostabilitatea. Încep discuțiile, ce e aia macrostabilitate? Noi am căutat o formulă, poate dumneavoastră (analiștii - n. r.) găsiți una mai bună”, a spus Mugur Isărescu, la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Potrivit acestuia, de macrostabilitate trebuie să avem grijă „ca de lumina ochilor”.

„Orice creștere economică, dacă nu se face în condiții de echilibre, mai devreme sau mai târziu va fi întreruptă și tendința pe termen lung nu este de apropiere a nivelurilor de creștere, de reducere a decalajelor, ci, dimpotrivă, pe termen lung constați că se adâncesc decalajele. Noi am spus că de macrostabilitate, de echilibru în general, trebuie să avem grijă ca de lumina ochilor. Poate că am exagerat, poate... dar găsiți o formulare mai bună, că nu e de joacă", a subliniat guvernatorul BNR.

Pe de altă parte, Lucian Croitoru, consilier BNR, este de părere că semnele unei noi recesiuni se acumulează, iar o criză este inevitabilă. 

„Este similară cu expresia: de data aceasta este diferit, ei cred că de data aceasta o să meargă. Şi expresia de data asta e diferit implică lipsă de cunoaştere, dar nu neapărat a efectelor negative, ci a inevitabilităţii unei crize. Următoarea recesiune e inevitabilă, ne îndreptăm spre ea, timpul tot curge până la următoarea recesiune şi semnele se acumulează, aici sunt câteva semne că în SUA lucrurile se complică, nu intru acum în detalii... Dar vreau să vă spun că expansiunea ... se cam încheie, după părerea mea nu mai durează foarte mult”, a spus Lucian Croitoru, precizând că a vorbit în nume propriu, ca economist, iar poziţia sa nu implică BNR.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult