Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Mugur Isărescu anunță că inflația va crește la 2,7%. Până unde va ajunge cursul leu-euro?

Mugur Isarescu-

(Foto: Inquam Photos)

Consumul în creștere la nivelul populației, scumpirea energiei electrice, majorarea cotației petrolului pe piețele internaționale, presiunile în ceea ce privește creșterea prețurilor de producție sunt câțiva dintre principalii factori care vor duce la o creștere a inflației până la sfârșitul acestui an, anticipată la 2,7%, față de 1,9%, cât prognozase inițial BNR. Anunțul a fost făcut joi de guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu.

Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%.

Conform BNR, depășirea limitei superioare a intervalului țintei în prima parte a anului 2018 se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe și impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluției anticipate a componentelor exogene, dar și acumulării de presiuni inflaționiste asociate mediului intern, la nivelul inflației de bază, potrivit Agerpres.

Dintre produsele alimentare al căror preț a urcat mai mult în acest an, guvernatorul Băncii Naționale a dat exemplu ouăle, care s-au scumpit cu 15%, un motiv fiind că firmele din domeniu au cheltuieli de producție mai mari, din cauza unei crize a pesticidelor care a afectat acest domeniu în toată Europa. 

Faptul că România importă tot mai mult, comparativ cu cât exportă are o influență asupra cursului. Referindu-se la evoluția cursului leului, Mugur Isărescu a spus că tendința de depreciere este mai de durată decât în cazul zlotului și forintului. „Per total observăm o tendință de depreciere, mai de durată, nu cu cifre mari, cu cifre mici și este categoric asociată cu situația balanței de plăți (...) și aici avem o situație în deteriorare a balanței comerciale, cresc exporturile cu 9 %, dar cresc importurile cu 11-12 %”, a spus guvernatorul BNR. 

„Atât timp cât fundamentele macroeconomice nu se îmbunătățesc și în plus și percepția se deteriorează, în astfel de condiții, evident, cursul nu se poate aprecia. Că se depreciază mai mult sau mai puțin, e de discutat”, a explicat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. 

Banca Naţională a României a anunţat joi un curs de referinţă de 4,6279 lei/euro, cel mai mare nivel din august 2012 până în prezent, pe fondul accentuării tensiunilor sociale. Miercuri, BNR a afişat un curs de 4,6198 lei/euro. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult