Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Mugur Isărescu anunță că inflația va crește la 2,7%. Până unde va ajunge cursul leu-euro?

Mugur Isarescu-

(Foto: Inquam Photos)

Consumul în creștere la nivelul populației, scumpirea energiei electrice, majorarea cotației petrolului pe piețele internaționale, presiunile în ceea ce privește creșterea prețurilor de producție sunt câțiva dintre principalii factori care vor duce la o creștere a inflației până la sfârșitul acestui an, anticipată la 2,7%, față de 1,9%, cât prognozase inițial BNR. Anunțul a fost făcut joi de guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu.

Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%.

Conform BNR, depășirea limitei superioare a intervalului țintei în prima parte a anului 2018 se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe și impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluției anticipate a componentelor exogene, dar și acumulării de presiuni inflaționiste asociate mediului intern, la nivelul inflației de bază, potrivit Agerpres.

Dintre produsele alimentare al căror preț a urcat mai mult în acest an, guvernatorul Băncii Naționale a dat exemplu ouăle, care s-au scumpit cu 15%, un motiv fiind că firmele din domeniu au cheltuieli de producție mai mari, din cauza unei crize a pesticidelor care a afectat acest domeniu în toată Europa. 

Faptul că România importă tot mai mult, comparativ cu cât exportă are o influență asupra cursului. Referindu-se la evoluția cursului leului, Mugur Isărescu a spus că tendința de depreciere este mai de durată decât în cazul zlotului și forintului. „Per total observăm o tendință de depreciere, mai de durată, nu cu cifre mari, cu cifre mici și este categoric asociată cu situația balanței de plăți (...) și aici avem o situație în deteriorare a balanței comerciale, cresc exporturile cu 9 %, dar cresc importurile cu 11-12 %”, a spus guvernatorul BNR. 

„Atât timp cât fundamentele macroeconomice nu se îmbunătățesc și în plus și percepția se deteriorează, în astfel de condiții, evident, cursul nu se poate aprecia. Că se depreciază mai mult sau mai puțin, e de discutat”, a explicat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. 

Banca Naţională a României a anunţat joi un curs de referinţă de 4,6279 lei/euro, cel mai mare nivel din august 2012 până în prezent, pe fondul accentuării tensiunilor sociale. Miercuri, BNR a afişat un curs de 4,6198 lei/euro. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult