Foto: Getty Images
Miniștrii de Finanțe din SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Canada, Italia şi Japonia, reuniți a Londra pentru pregătirea summitului G7 din weekendul viitor, au ajuns la un acord privind un impozit global de minimum 15% pentru corporații, după cum a declarat ministrul britanic al Finanţelor, Rishi Sunak. Mai exact, reprezentanții celor mai bogate țări ale planetei s-au angajat să demareze implementarea unei cote minime a impozitului pe profit, în vederea limitării companiilor multinaţionale de a-și muta profiturile în paradisuri fiscale pentru a scăpa de taxe. Mai jos am încercat să explic la ce s-a referit Rishi Sunak atunci când a spus că s-a ajuns la un acord "istoric".
Scânteia. La începutul lunii aprilie, Janet Yellen, secretarul Trezoreriei americane, a făcut una dintre cele mai interesante declarații din ultimii ani. "Împreună, putem utiliza un impozit minim global pentru a ne asigura că economia mondială înfloreşte pe o bază mai egală în domeniul corporaţiilor multinaţionale şi pentru stimularea inovaţiilor, a creşterii economice şi prosperităţii", a declarat Yellen, sugerând că este timpul pentru instituirea unei astfel de măsuri la nivel internațional. La momentul respectiv, Janet Yellen a oferit doar două amănunte despre potențialul impozit mondial și anume că inițiativa va fi susținută de grupul țărilor care fac parte din G20 și că o astfel de abordare fiscală ar opri tendința remarcată în ultimii ani în unele state de a scădea taxele sau impozitele până la un nivel de dumping fiscal. Pentru cine nu este familiarizat cu fenomenul, noțiunea de dumping fiscal se referă la țările care reduc foarte mult rata fiscalității în plan intern pentru a atrage investitori. Măsura reprezintă o formă de concurență neloială și este ilegală în multe economii de piață, dar tolerată.
Doar primul pas: Acordul, care va fi parafat săptămâna viitoare de șefii de stat și de guvern din G7, reprezintă doar o primă etapă în vederea acestei revoluții fiscale în plan mondial și are rolul de a determina presiuni asupra altor țări să urmeze exemplul, inclusiv asupra statelor care fac parte din G20. Subiectul se va discuta mai mult ca sigur și la reuniunea G20 de luna viitoare, care va fi găzduită de Italia.
Lovitura de topor: Prin introducerea unui impozit minim la nivel mondial pentru multinaţionale, administrația Biden vrea să pună capăt "cursei" impozitelor corporative pe plan mondial prin colaborarea cu alte ţări din cadrul Grupului naţiunilor dezvoltate şi emergente. Propunerile administrației de la Casa Albă sunt menite să înlocuiască deciziile unilaterale ale statelor prin crearea de acorduri internaționale care să ducă la “capturarea” profiturilor imense făcute de marile companii, inclusiv ale giganţilor americani de tehnologie precum Apple, Google, Amazon, Facebook și Microsoft, indiferent de prezenţa fizică a companiilor în ţările în care fac profituri. Noul model pentru taxarea corporaţiilor multinaţionale ar forţa cele mai mari companii din lume (nu doar de tehnologie) să plătească impozite guvernelor naţionale în funcţie de vânzările pe care le au în fiecare ţară.
Mizele: Uniunea Europeană ar obţine venituri suplimentare de aproape 50 de miliarde de euro de pe urma taxării companiilor multinaţionale, dacă se va ajunge la un acord în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu privire la un impozit minim de 15% pe profitul companiilor valabil la nivel global, conform unui studiu financiar elaborat de EU Tax Observatory și publicat pe 1 iunie. În plus, studiul mai indică faptul că UE ar putea strânge mai mulţi bani din majorarea taxelor pentru propriile sale companii decât prin taxarea companiilor din afara blocului comunitar. De asemenea, studiul susţine că nu este necesar ca toate ţările să fie de acord cu un nivel mai mare al impozitului minim pentru ca acest instrument să fie eficient, subliniind că dacă un număr suficient de state unde îşi au sediul multinaţionalele aplică un impozit minim substanţial, paradisurile fiscale nu vor mai putea atrage activitate sau profituri prin oferirea unor impozite scăzute. Totodată, planul ar fi de mare ajutor președintelui Biden, pentru că acesta vrea să strângă sume suplimentare din impozitul pe profit de până la 2.500 de miliarde de dolari în decursul următorilor 15 ani, în parte pentru a susţine un plan de circa 2.250 de miliarde de dolari care prevede crearea de locuri de muncă prin investiţii masive în infrastructură, în drumuri, reţele digitale, vehicule electrice, case sustenabile, precum şi contracararea modificărilor climatice şi dezvoltarea de noi tehnologii.
Poziționări oficiale importante în raport cu subiectul: Propunerea administraţiei americane a fost salutată la începutul lunii Mai şi de directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, care a apreciat că aceasta va permite ţărilor să investească mai mult în domenii esenţiale precum educaţia, sănătatea sau infrastructurile. Cu toate acestea, șefa FMI a recunoscut că introducerea unui astfel de impozit valabil la nivel global va fi deosebit de dificil de realizat, pentru că trebuie găsit un consens cu privire la „nivelul ideal”, adică acela care este benefic atât pentru economia mondială, dar care satisface în măsură egală şi autorităţile fiscale din fiecare ţară. Totodată, propunerea americanilor a primit deja susţinerea lui Mario Draghi, actualul premier al Italiei, care prezidează întrunirea G20 din acest an. Acesta a susţinut propunerea americanilor și a declarat că este de acord cu introducerea unui impozit minim global. Ţinând cont că Italia este una dintre ţările care au impus unilateral o taxă digitală, sprijinul lui Mario Draghi ar putea juca un rol important în deblocarea negocierilor OECD în privința viitorului sistem internațional de taxare.
Pe înțelesul tuturor: Planul privind taxarea companiilor multinaţionale în era comerţului digital transfrontalier vizează nemulţumirile fundamentale pe care le au Statele Unite şi alte economii dezvoltate în ceea ce priveşte actualul sistem internaţional de taxare. Cel mai important lucru pentru americani este să obţină o cotă minimă de impozit pe profit impusă la nivel global, ceea ce i-ar permite administraţiei Biden să încaseze bani de la cele mai profitabile corporaţii americane, fără a se teme că acestea îşi vor muta profiturile în alte ţări. Un impozit minim global ar putea elimina avantajele oferite pe care le au acum paradisurile fiscale şi ţările cu taxe reduse precum Irlanda sau Elveția, întrucât acestea ar fi nevoite să atragă business-uri prin facilităţi concrete, care nu sunt de ordin fiscal. De asemenea, propunerea administrației Biden ar trebui să le dea tuturor ţărilor dreptul de a taxa anumite elemente din profiturile globale generate de cele mai mari multinaţionale ale lumii în baza vânzărilor realizate în ţara respectivă. Astfel, naţiunile îşi pot asigura cetăţenii că cele mai mari corporaţii din lume nu mai pot opera în ţările lor fără să plătească taxe.
Perspective: Aplicarea unui impozit minim mondial ar aduce aproape de rezolvare o problemă care a generat deja multe controverse și a alimentat în nenumărate rânduri discursul populist împachetat în elemente naționaliste, care se referă la “modul în care străinii fac afaceri la noi în țară și fug cu banii în străinătate”. În plus, tema impozitului minim a dus la dispute serioase, în anii trecuți, între UE și SUA, după ce unele state europene (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania) au început să aplice impozite speciale pentru firmele din industria tehnologică. Acum, întrebarea care stă pe buzele tuturor se referă la posibilitatea de a se ajunge la o armonizare a impozitelor în plan mondial?! Dacă ne uităm la declarațiile făcute la Londra am putea spune că proiectul va prinde contur până la finalul anului. Totuși, dacă ne uităm în trecut și luăm în considerare ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii vom observa că lucrurile sunt mult mai complicate decât ceea ce se transmite prin declarații de presă, fie ele emise de mari oficialități. Cu alte cuvinte, aplicarea unui astfel de impozit minim la nivel global are multe obstacole de trecut, iar unul dintre cele mai importante va fi reprezentat de un viitor acord fiscal la nivelul celor 27 de state membre ale UE față de acest venit minim global. Având în vedere că în UE fiscalitatea a rămas o prerogativă a statelor membre, iar de la înființare și până în prezent nu s-a putut să găsi o soluție pentru a se realiza o bază fiscală comună, ne putem aștepta la blocaje majore pe subiect, mai ales din partea statelor din Est. Important e să ajungem la acel moment, căci asta ar însemna că mare parte din drum va fi fost parcurs.
Elementul de culoare: Intenția exprimată în aprilie de secretarul Trezoreriei americane și asupra căreia miniștrii de Finanțe din G7 au ajuns la un acord este una din cele mai mari provocări la care s-au încumetat liderii politici în ultimele decenii. În plus, ideea acestui venit minim global a reapărut pe agenda publică internațională în primele luni din mandatul unui președinte care a reprezentat statul Delaware în Senatul SUA timp de 36 de ani, din 1973 și până în 2009. Pentru cine nu știe, statul american Delaware este unul dintre cele mai renumite paradisuri corporative și fiscale folosite de persoane fizice din întreaga lume pentru a ascunde bani. În Delaware nu există taxe pe vânzări și nu contează dacă locația fizică a unei companii se află sau nu în acel stat. Nicio achiziție nu este supusă impozitului în Delaware și nu există conceptul de impozit pe venit al statului asupra bunurilor și serviciilor furnizate de corporațiile din Delaware care operează în afara statului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.