Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mulțumesc, domnule Djuvara, pentru „București, 2002”

Neagu Djuvara

Zilele trecute, în timp ce îmi organizam cărțile în bibliotecă, mi-a atras atenția o carte de istorie: „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, de Neagu Djuvara. Deschid cartea și pe prima filă era scris de mâna mea „București, 2002”.

Eram proaspăt absolvent al Universității din București și timid ucenic corporatist al anilor 2000 și un pic. În drumul meu către și dinspre serviciu, pentru a nu pierde timpul, mi-am propus să am tot timpul la mine o carte de citit.

Multe au fost paragrafele din carte care au schimbat sau au șlefuit perspectivele mele istorice știute sau învățate, dar m-aș opri la două dintre momentele semnificative din istoria noastră.

Cucerirea Daciei de către romani. Eu învățasem că romanii au trecut Dunărea ca să supună Dacia pentru că era o țară bogată, cu oameni vrednici, iar romanii niște cotropitori. Cu totul adevărat, dar in cartea domnului Djuvara se menționează un amănunt care mi-a dat de gândit: „De ce au început romanii să-i atace pe daci? Trebuie spus de la început că dacii erau agresivi. Văzând bogăţiile împărăţiei romane, făceau mereu incursiuni pustiitoare peste Dunăre, în regiuni stăpânite acum de romani...”. 

Așadar strămoșii noștri, dacii, nu doar că erau destoinici, dar au vrut să arate romanilor că peste acel mare râu, Dunărea, este un popor de temut. „Traian hotărăşte să pornească război pentru a aduce Dacia sub ascultare romană. Priviţi iarăşi harta. Tot Imperiul Roman era ca un colac în jurul Mediteranei, dar parcă Dacia ar fi mai departe de centru, spre nord, în afara „colacului". Dacia şi Britania apar ca nişte „ieşinduri", „hernii" ale cordonului imperiului din jurul Mediteranei”. Strategic vorbind, Traian nu era orientat către pământurile de peste Dunăre, ci să controleze principalele rute dinspre și spre Marea Mediterană, dar cum dacii continuau să deranjeze „pax romana” instaurată peste Dunăre a trebuit să facă ceva.

Războiul de independență din 1877. Mult timp am trăit cu impresia că razboiul de independență din 1877 a fost dus sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Confuzie ușor de realizat în acele vremuri. În manualul de istorie se făcea o trecere ușoară de la reformele lui Cuza către dorința proaspetei națiuni române de la 1859 de a fi liberă de jugul turcesc. Încă am proaspăt în memorie tabloul lui Nicolae Grigorescu care reprezintă intrarea armatelor româno-rusești în Bulgaria. În frunte este regele Carol I, care în mintea mea de pionier semăna perfect cu Al. I. Cuza.

Mulțumesc, domnule Djuvara, pentru lecțiile de istorie, pe care cu respect le așez lângă cele primite de la bunicul meu despre regele Mihai și cel de-al doilea război mondial.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu ma pot compara cu toti cei care scriu aici si care sunt de meserie. De mai mult timp ma incearca un gand care nu ma mai lasa sa traiesc linistit.A fost un timp cand omenirea folosea SCLAVI si uitau ca si ei erau oameni. Dupa un timp sclavia a fost abandonata ,ii trecuse vremea.A mai fost in istorie o alta forma de "sclavie" numita INCHIZITIE. Dupa ce a tinut pe loc progresul omenirii o lunga perioada ,a fost aruncata la cos. In timp au aparut PARTIDELE ,care au inceput sa controleze natiunile si sa numeasca peste tot ,conducerea .Dar e o forma de dictatura de grup. Republica ,prin oamenii ei ,nu ar putea sa gaseasca o alta forma de conducere in care sa nu mai fie implicate partidele .O forma in care oameni de valoare ,competenti ,sa fie numiti de comunitati la conducere si care odata depus juramantul ,sa-l respecte dar sa si raspunda pt incalcarea lui. Oameni alesi dupa alte criterii decat vorbaria lunga .oameni care fac ceva pt comunitatea lor fara sa astepte recompense . Trebuie facut ceva altfel EDUCATIA ,SANATATEA, DREPTATEA, vor ajunge la limita si fara acestea ,o natiune este sortita disparitiei.
    • Like 0
  • Imi aduc aminte ca in zilele de doliu pentru Rege, multe voci intrebau cum ar fi fost Romania daca nu ne luau rusii in lagarul lor exterminandu-i pe asa-zisii dusmani ai poporului, exploatatorii natiei. Din fericire, unul dintre acestia, dl Djuvara, s-a salvat in exil, pe langa altii (din pacate prea putini).
    S-a intors in tara in '90 de prea mult dor, dar si pentru ca la varsta aceea, in jur de 70 de ani, nu-i mai pasa de represaliile la care se astepta si care nu l-au crutat, cum se stie, pe Majestatea Sa. Astfel, romanii, carora li s-a inoculat timp de decenii imaginea grotesca a celor care sug sangele poporului, au putut sa vada ce inseamna un adevarat boier: tinuta, educatie, modestie, moderatie in vorbe, gest, prezenta. Si ca el au fost atat de multi incat i-au speriat pe comunisti care i-au exterminat pentru a crea "omul nou".Cuvantul dlui Djuvara era urmarit de mii de tineri, care descopereau in conferintele/cursurile sale o istorie de care nimeni nu le mai vorbise si care era atat de diferita de cea auzita de la parintii lor, indoctrinati cu propaganda nationalisto-comunistoida. O mare pierdere avem in aceste zile, dar care lasa in urma un mare castig: descoperirea unui trecut apropiat descris de cel care l-a trait efectiv , dar si a unui trecut mai indepartat, gasit de un scormonitor al istoriei ascunse in sursele dosite de asa-zisii istorici care mai populeaza si azi Academia romana.
    • Like 2
    • @ Cristiana Terenche
      DOamna, tot se a fost in lungii ani ai istoriei noastre si nu numai ,este inregistrat ,sortat,si retinut de creierele noastre dupa puterea fiecaruia si dupa judecata lui.In final cativa ,mai dotati , vor fi mai apeciati de natiune sau de o parte a ei.Asta nu inseamna ca parerea lor este batuta in cuie.Ganditi-va numai la modul cum se interpreteaza latinizarea Daciei ,la limba vorbita de noi si de latini .Avem un numar mare de istorici care tac ,nu cumva sa deranjeze istoria scrisa acum un secol sau mai mult..Dar istorici din alte tari spun ca altfel a fost istoria Daciei , a noastra.Noi cei multi care mai citim ,nu mai stim pe cine sa credem si atunci intervine puterea de judecata a fiecaruia. Poate asa a fost si cu D nul DJUVARA si la o cotitura a vietii si-a format propria intelegere a evenimentelor .Asta nu inseamna ca nu sunt si alte pareri mai ales in privinta monarhiei. Va trece mult timp pana cand se vor pune de acord toti istoricii referitor la MONARHIE.
      • Like 0
  • Guvernele lui Dragnea, mină de aur (sau mană cerească) pentru televiziunile de știri.

    Dacă viscolul nu bate să ne ia căciulile din cap, dacă satele nu sunt troienite / inundate, dacă pământul nu se cutremură iar incendiile ne ocolesc, violatorii au luat bromură, trenurile nu deraiază, avioanele nu cad, vapoarele nu se scufundă, dacă UDMR-iștii nu spânzură steagul secuiesc pe toate clădirile, dacă Țiriac a terminat mistreții de la Balc, dacă Tudorel Toader n-o alungă pe Codruța Koveși, dacă Mazăre ne dă cu tifla din Rep. Malgașă, etc, etc, televiziunile de știri sunt în criză de braking-news. Într-o asemenea penuriei de subiecte, la ce să-i mai chemi pe alde Cristoiu, Chire'ac, Nistorescu, SR Stănescu, H Alexandrescu, etc, să-și dea cu opinia de gard ? Noroc cu omul nostru Dragnea care, la fiecare 6 luni vine cu guvernanți, mai noi sau mai vechi, din rezerva second-hand a PSD-ului. "Am primit marfă" scrie pe genericele televiziunilor de știri odată cu votarea guvernului Dăncilă în Cex-ul din Kiseleff. Premierul desemnat, iese și anunță lista ministeriabililor dar, refuză să răspundă microfoanelor nesățioase să-i soarbă cuvintele, lăsând jurnalistele cu buzele umflate și onoarea nereparată până după votul de învestitură.
    • Like 0
  • N-as fi crezut niciodată că voi auzi cuvinte rele despre acest om. În general la noi, la români, umblă o vorbă: despre morti, numai de bine. Totusi aud pe langa mine oameni care spun despre Neagu Djuvara ca a fost un tradator de neam si alte cuvinte urate.
    L-am perceput intotdeauna ca pe un personaj elegant, retinut, nobil prin comportament, cu o intelepciune data de o varsta care generoasa fiind nu i-a alterat perceptiile pana la final. Un exemplu de modestie si inteligenta si mai ales, mai presus de toate, sinceritate si un strop de autoironie.
    Oare atat de mult s-a stricat neamul asta incat sa arunce invective PRMiste in urma acestui model de OM ?!
    Chiar nu putem trece peste cliseul asta cu formarea poporului român. E poporul ăsta captiv al naționalismului ăsta de operetă de care râdea nenea Iancu acum vreo 200 de ani. Își mai închipuie cineva că aici la nord de Dunăre erau FIX numai Daci !? Mai crede oare cineva că trupele alea romane, cu testosteronul pâna la caligule și cu ochii numai pe finuțele dace, erau toți numai romani din Roma, parfumați și unși cu ulei de măsline extravirgin producție CE ?!
    Iși mai imaginează cineva că trupele de ocupație lăsate nu conțineau un număr mare de localnici care aveau altă părere decât majoritatea tarabostes !?
    Mă gândesc la amărâții ăia de americani ...... De-aia nu le iese nimic, ca n-au și ei niște strămoși clari.
    • Like 3
    • @ Calin Ungureanu
      O persoana inteligenta este de o eleganta, diplomatie, incomensurabile.
      Prin “de ce?” E doar o portita deschisa pentru a descoperi mai mult.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult