Spre știința consiliului și a inițiatorilor muzeului, ar trebui să se afle că această localitate este un spațiu al conviețuirii și nu al conflictelor. Mihai Românul din Florești a reprezentat iobăgimea românească în răscoala din 1437, fiind unul din căpitanii răscoalei conduse de maghiarul Nagy Antal din Buda. (Foto: Szilard Koszticsak/ EPA /Profimedia)

Sună mai bine să spui că Ștefan cel Mare s-a bătut cu turcii decât să zici că a făcut asta doar pentru a se apăra de ei. (Grafică: Andreea Negulescu, Foto: Iacob Maria-Alexandra)

Președintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, a făcut o declarație controversată cu ocazia Zilei Unităţii şi Libertăţii Ucrainei, spunând că în 1919 Bucovina de Nord a fost ocupată de români.

Ultimele două sunt poate cele mai impresionante. Întâi, ordinul de rechiziție: datat din 17 mai 1945, îi este adresat străbunicului. Era lăsat la vatră (participase în Primul Război Mondial), dar unicul său fiu se afla pe front. Ordinul îi cerea predarea, citez, a: ”una căruță cu doi cai”.

M-am gândit cu teamă și chiar cu durere la analfabetismul științific al copiilor noștri, de 70%, manifestat atunci când nu știu la ce folosesc în viață acele noțiuni simple de știință.

În jur de 1.300 de oameni, dintre care 500 doar în ziua de duminică, au venit în weekend pentru a lua parte la turul Cartierului Evreiesc. Imaginile cu străzile devenite neîncăpătoare pentru cei dornici să participe la o lecție de istorie și de civilizație sunt impresionante. (Foto: Andreea Dobrescu)

– Câți ani au trecut de la anul 53 î. Hr. la anul 56 d. Hr.? ne-a întrebat profesoara de istorie din generală. – Trei ani! am răspuns eu în scris, pe o foaie de hârtie. Așa am luat nota trei în catalog. Nu punea patru la astfel de teste fulger, ci un trei pe care îl făcea fascinant, cu bucla de sus mică și componenta de jos impozantă, disproporționat mai mare. (Foto: Ziua de Constanța)

Zilele trecute, în timp ce îmi organizam cărțile în bibliotecă, mi-a atras atenția o carte de istorie: „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, de Neagu Djuvara. Deschid cartea și pe prima filă era scris de mâna mea „București, 2002”. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

„Cel mai greu îmi e să le explic copiilor cum a fost posibil ca Regele să fie tratat așa cum a fost tratat după prăbușirea comunismului”, spune Dan Solcan, profesor de istorie la Colegiul Naţional „B.P. Haşdeu” din Buzău.

O zi toridă, în București, în 2017. Ca altele din trecut. Mi s-a defectat brățara ceasului. La parterul unui bloc, înghesuită între scara de intrare și restul, o ușă cu grilaj, intru la ceasornicar. Știam locul. Domnul e așezat, lucrează, cu lupa prinsă de frunte. O doamnă îi spune de câteva ori același lucru despre cum nu îi mai merge comanda de deblocare a ușii de la mașină.