Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Naționalizarea corupției

Din teoriile filosofice asupra corupției.

Abordarea sexorală, pardon, hexorală: „Toată lumea în România face gargară cu corupția. De dimineața până seara, numai cu corupția în gură stăm” (Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului).

Punctul de vedere zootehnic: „Corupție? – bulșit!”, adică corupția este o balegă care nu prezintă interes (Liviu Dragnea, președinte PSD).

Viziunea pacifistă: „Că n-a dat nimeni în cap la oameni sau ceva” (Bogdan Olteanu, fost viceguvernator BNR, trimis în judecată pentru luare de mită 1 milion de euro).

Neorealism pornovadimist: „Dacă e o problemă, spuneți, măi băieți, cine-i ăla corupt pe care să-l împușcăm pe stadion. Ne tot plimbăm cu corupția în gură. Poate că în România se fură - biciclete” (Adrian Năstase, fost prim-ministru).

Ce au în comun aceste cugetări ale unor mari gânditori din politica românească? Toate vor să transmită conceptul de naționalizare a corupției. Zisa corupție nu este nicidecum o fărădelege gravă, care poate ucide, ca în cazurile Colectiv și cel al dezinfectanților diluați Hexi Pharma, ci mai degrabă o contravenție, ca mersul fără bilet cu tramvaiul, sau o aventură extraconjugală.

Iar corupții sunt niște românași simpatici, care fac, de fapt, ce face toată lumea, numai că unii sunt prinși, alții nu.

Și dacă sunt prinși prea mulți și prea grei, atunci există soluția dată de Adrian Severin, cu limbă de broască, în poarta pușcăriei Rahova: „Ne mirăm că poporul este corupt, că toată lumea încalcă legea. Dacă toți suntem corupți, înseamnă că nimeni nu e corupt. Când o lege este încălcată de prea multă lume, înseamnă că legea trebuie schimbată, că doar n-o să schimbăm poporul”. Cum ar zice Conu Iancu: „Iartă-mă și iubește-mă, căci toți suntem corupți, adică români”.

Exact așa a încercat să facă Iordache cu OUG 13. Sunt prea mulți abuzieri în serviciu, anchetați și trimiși în judecată de DNA, haideți să dezincriminăm abuzul în serviciu și n-o să mai fie niciunul – așa-i că s-a diminuat corupția în felul ăsta?

Mai mult, corupții nu sunt doar simpatici, sunt și nevinovați, săracii, siliți să doarmă 3 într-un pat, în igrasie. Au fost băgați jos de procurorii călăi, de judecătorii controlați de binom, prin urmare, să-i dăm afară din pârnaie cu legea grațierii marca Șerban Nicolae. Și așa, iarăși scade corupția, din lipsă de corupți.

La urma urmei, corupția asta este un bun național, vechi de sute de ani, pe care vor să ni-l ia Soros, multinaționalele și Bruxellesul. Din care, ne spun PSD și ALDE, să tragem mereu nădejde că ne putem înfrupta cu toții.

Aștept o propunere de schimbare a imnului național, în care primul vers să sune așa: „Românie, țara mea, corupție să fie, dar să luăm, și noi, câte ceva!”, cu Dragnea la tobe, Tăriceanu gurist și Olguța Vasilescu la trombon. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Neptun Deep

Auzim frecvent sintagma „România- hub energetic regional”, o etichetă care hrănește un tip de mândrie cu rădăcini în mitologia industrială de dinainte de 1989. O analiză rece, profesionistă, lipsită de sloganuri ar putea să ne ducă la concluzia că ideea de „hub energetic regional” poate fi o capcană strategică.

Citește mai mult

Andrei Negulescu

Mai puțină muncă manuală, erori reduse aproape la zero, control sporit și o relație mai matură cu clientul – acestea sunt doar câteva dintre transformările aduse de digitalizarea contabilității. Nu vorbim doar despre eficiență, ci despre un avantaj strategic real.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Petrut Rizea

Tot mai des auzim că „nu mai există respect ca înainte”. Formula pare banală, dar în spatele ei se ascunde o realitate vizibilă în multe spații ale vieții cotidiene: în școli, în instituții, în trafic, pe rețelele sociale, chiar și în familie. Nu este vorba doar despre politețe sau despre formule de adresare, ci despre o schimbare mai profundă, e despre felul în care ne raportăm unii la alții și la reguli.

Citește mai mult