Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Naționalizarea corupției

Din teoriile filosofice asupra corupției.

Abordarea sexorală, pardon, hexorală: „Toată lumea în România face gargară cu corupția. De dimineața până seara, numai cu corupția în gură stăm” (Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului).

Punctul de vedere zootehnic: „Corupție? – bulșit!”, adică corupția este o balegă care nu prezintă interes (Liviu Dragnea, președinte PSD).

Viziunea pacifistă: „Că n-a dat nimeni în cap la oameni sau ceva” (Bogdan Olteanu, fost viceguvernator BNR, trimis în judecată pentru luare de mită 1 milion de euro).

Neorealism pornovadimist: „Dacă e o problemă, spuneți, măi băieți, cine-i ăla corupt pe care să-l împușcăm pe stadion. Ne tot plimbăm cu corupția în gură. Poate că în România se fură - biciclete” (Adrian Năstase, fost prim-ministru).

Ce au în comun aceste cugetări ale unor mari gânditori din politica românească? Toate vor să transmită conceptul de naționalizare a corupției. Zisa corupție nu este nicidecum o fărădelege gravă, care poate ucide, ca în cazurile Colectiv și cel al dezinfectanților diluați Hexi Pharma, ci mai degrabă o contravenție, ca mersul fără bilet cu tramvaiul, sau o aventură extraconjugală.

Iar corupții sunt niște românași simpatici, care fac, de fapt, ce face toată lumea, numai că unii sunt prinși, alții nu.

Și dacă sunt prinși prea mulți și prea grei, atunci există soluția dată de Adrian Severin, cu limbă de broască, în poarta pușcăriei Rahova: „Ne mirăm că poporul este corupt, că toată lumea încalcă legea. Dacă toți suntem corupți, înseamnă că nimeni nu e corupt. Când o lege este încălcată de prea multă lume, înseamnă că legea trebuie schimbată, că doar n-o să schimbăm poporul”. Cum ar zice Conu Iancu: „Iartă-mă și iubește-mă, căci toți suntem corupți, adică români”.

Exact așa a încercat să facă Iordache cu OUG 13. Sunt prea mulți abuzieri în serviciu, anchetați și trimiși în judecată de DNA, haideți să dezincriminăm abuzul în serviciu și n-o să mai fie niciunul – așa-i că s-a diminuat corupția în felul ăsta?

Mai mult, corupții nu sunt doar simpatici, sunt și nevinovați, săracii, siliți să doarmă 3 într-un pat, în igrasie. Au fost băgați jos de procurorii călăi, de judecătorii controlați de binom, prin urmare, să-i dăm afară din pârnaie cu legea grațierii marca Șerban Nicolae. Și așa, iarăși scade corupția, din lipsă de corupți.

La urma urmei, corupția asta este un bun național, vechi de sute de ani, pe care vor să ni-l ia Soros, multinaționalele și Bruxellesul. Din care, ne spun PSD și ALDE, să tragem mereu nădejde că ne putem înfrupta cu toții.

Aștept o propunere de schimbare a imnului național, în care primul vers să sune așa: „Românie, țara mea, corupție să fie, dar să luăm, și noi, câte ceva!”, cu Dragnea la tobe, Tăriceanu gurist și Olguța Vasilescu la trombon. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult